ok
vizavi de ce s-a spus aici, despre calugari, ca au munci istovitoare si lungi...
acum doi ani aflandu-ma in trecere prin bucuresti, am ajuns obosit intr-o dupa-amiaza tarzie la o manastire celebra, cam la vreo 30 km,in marginea bucurestiului, intr-un fel de sat, cu multi tigani !
vroiam sa raman acolo peste noapte !
acolo m-am imprietenit cu un sas din timisoara,camionagiu iesit la pensie,ce era plelerin si prieten al calugarilor,un om foarte cumsecade, dar cam afectat de probleme personale trecute !
Ce am putut sa vad cu ochii mei, a fost ca trotuarele din curte nu erau prea curate, si manastirea era intr-o anumita stare de neingrijire !
apoi am inteles de la saul batran,ca, manastirea are grajduri cu animale, care sunt insa ingrijite nu de calugari,ci de oameni angajati din afara,special pentru asta !
-apoi spre inserate, a sosit un oaspete special; un calugar mort de beat,de abia se mai putea tine pe picioare !
alt calugar mai tanr l-a ceratat destul de tare, si l-a pus sa-si dea jos haina neagra de calugar,!
-dupa mai multe dezbateri, si negocieri, in care au avut un limbaj foarte civilizat(nota bene !),ceea ce mi-a placut ! adica un calugar,chiar si beat crita, ramane calugar ,acesta din urma a acceptat sa-si dea jos hainele, luand unele civile !
-cand a venit ora mesei ,am mers si eu, numai din curiozitate si spirit de aventura, sa vad cum e mancarea calugarilor ( ca eu aveam o droaie de mancare in masina !)
ajuns acolo am fost pus sa stau la masa cu niste milogi si ologi,de mi-a fost mai mare greata,grabindu-ma sa termin cat mai repede si sa ies !
ologii fericiti ca le-am dat o pomana mica, m-au invitat apoi sa merg sa ma cazez cu ei !
evident ca am ramas sa dorm in masina !
dar la 2-3 naoptea,am vazut niste calugari ce aruncau cu pietre dupa caini, si tot intrau si ieseau in camara cu alimente a manastirii !
ba unul a venit si in izmene, si au mai stat si de vorba o vreme in fata camarii cu alimente !!!
eu nu-i condamn pe acesti oameni, ba chiar mi s-au parut simpatici, asa cu defectele lor omenesti, totul e sa nu fie prea grave !
totusi a sta in manastire nu e lucru usor, cand te gandesti numai la foamea ce o ai de indurat !
macar ,daca muncesti zi de zi, macar sa mananci ca lumea,ca sa ai forta !
|