[ALEXANDRU ANASTASIU]

În prealabil postat de bmd

Frate Alexandru fotografia pusa era a lui Benedict nu a papismului in general!!!
Parerea mea despre Papa? Nu cred ca are o importanta, dar daca ai facut "provocarea" in vazul multimii o sa-ti raspund! Papa este roata centrala in mecanismul catolicism. Mecanismul ar functiona si fara aceasta rotita si daca aceasta rotita s-ar invirtii invers decit o face mecanismul...ar fi zdrobita! Pe vrema Scindarii Papa era Biserica Catolica, de atunci pina astazi el este reprezentantul ei doar dar nu mai este el cel care face mecanismul sa functioneze si nici directia nu o mai da el ci poate doar intirzie luarea anumitei directii, de catre intreg mecansmul. In biserica Ortodoxa nu-i altfel; papa ortodox nu mai este de mult ce a fost. Si pe forumul asta de pilda Patriarhul este facut troaca de porci iar in momentul cind acest patriarh va dorii o alta directie decit multimea va ramine singur sau doar cu un grup de apropiati.
Asta-i realitatea pe care o vad eu!
In privinta nazismului, nu cred ca Papa ar fi putut sa-l opreasca sau sa ii steie impotriva.Au existat doua alternative: 1.coexistenta sau 2.Disparitia
Au ales-o pe prima. A fost bine a fost gresit? A fost bine sau a fost gresit cind BORusa a ales varianta a doua? A fost bine cind BOR a ales in timpul comunismului prima varianta (ca si papa in fata lui Hitler)?
Eu cred ca alegerea papei si a BOR a fost cea buna. Vad rusii ajunsi in Germania fara legatura cu Dumnezeu, lipinduse pt un pumn de talanti altor confesiuni si ma gindesc cu mindrie ca BOR a procedat corect!

Cel mai mare paparaţi este... PapaRatzinger.
Ştiu că ţie îţi plac bancurile.
Dar bancul ăsta trebuie să-l contrazic tot eu în duh Ortodox.
Noi trebuie să urâm păcatul iar nu pe păcătos. Aşadar să urâm papismul iar nu pe Papa Raţă.
Da, dar păcatul central prin care cade papismul este... papa. Dacă renunţă la papa = infailibil se surpă tot şi devin ortodocşi că toate celelalte hule grave sunt de fapt anexe în credinţa lor adăugate la dorinţa ca papa (omul) să fie dumnezeu fără de Dumnezeu.
De pildă ei vând icoane-idol cu mâna papei în viaţă şi se închină lor asemenea budiştilor care se închina la picioarele lui Babaji.
După cum spunea Sfântul Iustin Popovici papa sintetizează în el performanţa umanismului, idolatriei, închinării la om, la creatură la modul absolut, cu cea mai fină mască de închinare la Hristos.
La baza tuturor ereziilor, inclusiv protestantism nazism şi comunism stă tocmai închinarea la om, adică papismul într-o formă mai concentrată sau mai diluată. Dar esenţa, bomba atomică, concentraţia maximă a umanismului se află în papism.
Aşadar când scoţi rotiţa papă explodează tot papismul, este butonul declanşator, capsa pusă în Apus. Deoarece l-au alungat pe Hristos (Dumnezeu - omul) în transcendent i-au pus înlocuitor idol, (la care se închină ca la însuşi Hristos) pe papă, capul bisericii papiste, omul fur de dumnezeu.
La ortodocşi nu este aşa, deoarece orice patriarh nu este mai mare decât cel mai mic episcop vicar, sunt toţi egali având doar funcţii administrative diferite proporţionale cu eparhia lor. Ei nu sunt idoli ci icoane ale lui Hristos prin care noi putem vedea în chip simbolic (anagogic) realităţile duhovniceşti de sus în care Hristos este Arhiereu veşnic şi Împărat, Jertfă şi Jertfitor. Aşadar ei fiind oameni ca şi noi pot greşi iar greşelile sau îndepărtarea lor nu ne zdruncină de fel căci cap al Bisericii este Însuşi Hristos Biruitorul.
Dar atenţie! Noi suntem numiţi antihrişti de Sfântul Maxim Mărturisitorul dacă judecăm indiferent pe cine, iar Sfântul Ioan Gură de Aur ne dă voie să judecăm un preot câtă vreme putem ţine în mâini un fier la forjă.
Aşadar deosebirea este radicală. Papiştii se sprijină pe om, deci sunt omolatrii şi când dezvăluim păcatele lui dărâmăm doctrina că papa ar fi infailibil deci dărâmăm papismul însuşi. Iar noi ne sprijinim pe Hristos, care ne conduce prin Duhul Sfânt prin Sfintele Sinoade (deci prin dragostea multora) ale Bisericii pe care porţile iadului nu o vor putea birui. Aşadar chiar de toţi episcopii ar fi păcătoşi (şi nu sunt deoarece ei sunt selecţionaţi a fi cei mai buni dintre noi şi sunt bătuţi din toate părţile cu scop drăcesc pentru a se surpa Biserica, dar de fapt din mila lui Dumnezeu şi îngăduinţa Lui din scop dumnezeisec ca să-i facă şi mai puternici în răbdare) îi iubim, îi respectăm ca pe icoane dragi chiar dacă au vreo carie ascunsă noi tot o sărutăm, şi păcatele lor nu numai că nu ne surpă ortodoxia dar nici pe noi nu ne clintesc de fel.
Căci zice Sfântul Ioan Gură de Aur că special a lăsat Dumnezeu pe Sfântul Apostol Petru şi pe Sfântul Prooroc Ilie să păcătuiască pentru a le smeri asprimea lor şi a căpăta îngăduinţă faţă de semenii neputincioşi şi păcătoşi. Tot aşa îngăduie Hristos ca să fie episcopi şi preoţi păcătoşi ca ştiind din proprie experienţă cât de rău este păcatul şi ce uşor se cade în el să poată Biserica să-şi facă rostul ei de mamă milostivă primitoare a păcătosului şi vindecătoare a lui. Că dacă ne-ar pune îngeri ca duhovnici aceştia din râvnă pentru dreptatea lui Dumnezeu, neştiind ce este păcatul şi ce uşor se cade în el, la prima spovedanie ne-ar tăia cu sabia sau ne-ar da canoane ce nu am putea să le împlinim nici măcar murind în osteneală.
Cu durere şi dragoste, Alexandru urâtor de papism dar îndurerat de sărăcirea şi pierderea veşnică a papiştilor.