Citat:
În prealabil postat de Erethorn
...Dar, vazand , in mare, situatia celor doua Biserici, apreciez ca niciun pas important nu se va face spre unirea lor fara o interventie divina.
Ceea ce ne uneste este divin; ceea ce ne desparte este uman.
|
Exista multe asemanari dar exista si multe deosebiri teologice pe care le-am enuntat in postarile anterioare. Nu voi reveni.
Problema "primatului papal" nu a fost clara nici in primul mileniu... rasaritenii (ulterior ortodocsi) l-au considerat intotdeauna pe Episcopul Romeni "primul intre egali" (adica primatul este doar onorific). Episcopul Romeni nu fost de acord cu acesta el dorind un primat si jursdictional. Acest lucru era posibil in vest intrucat Roma era singurul centru teologic important, dar in rasarit situatia era cu totul alta. Este binecunoscuta lupta pentru putere intre marile centre teologice (Constantinopol, Alexandria, Antiohia) care se vedea in ereziile care apareau tocmai din aceast dorinta de "suprematie" a unora.
Episcopul Romei a fost "impins" oarecum de imparatii imperiului roman de rasarit (bizantin) sa doreasca o autonomie mai mare. Sa nu uitam criza sinoadelor 6 si 7 ecumenice cand imparatul amenita chiar cu moartea pe latinii care nu ascultau de deciziile gresite ale imparatului in ceea ce priveste doctrina ortodoxa. Reamintesc criza monotelita in care Papa Martin I a murit ca martir impreuna cu Sfantul Maxim Maruturisitorul pentru apararea credintei ortodoxe.
In criza iconoclasta, imparatul bizantin avea fortele armate prea slabite pentru a mai face incurisiuni de "pedepsire" a latinilor pentru nesupunere...
Acestea sunt niste realitati care trebuiesc recunoscute de noi crestinii ortodocsi. Repet, in primul mileniu latinii si mai ales episcopul romei a avut un rol extrem de important in apararea cresitei ortodoxe.
Dupa aparitia imperiului carolingian sec VIII D.Hr. (care avea pretentia sa se numeasca imperiul roman), situatia politica s-a schimbat iar papa a cautat sprijin in noul imperiu (evident in permanenta disputa cu imperiul roman de rasarit) pentru a scapa de presiunile imaparatului bizantin... ceea cea dus inevitabil si a unele modificari teologice la parta latina pentru a exista o diferenta intre apus si rasarit. Spre exeplu Imperiul carolingian a respins hotararile sinodului 7 ecumenic... a urmat apoi introducerea "filioque"... rostita pentru prima data la incoronarea in apus a imparatului Henric al III-lea.
Ulterior episcopul Romei a devenit si seful propriului stat... deci inflenta politicului a fost si mai mare, el trebuid sa se ocupe nu doar de responsabilitatile Bisericesti ci si de cele "lumesti" (statale). Astazi din statul papal a mai ramas doar Vaticanul...
Dupa cum se observa influneta politicului a fost foarte mare atat in vest cat si in est.
Diferentele teologice "mari" sunt cele legate de: har, Duhul Sfant, pacatul stramosesc (care se leaga direct de ivatatura despre Maica Domnului, firea umana, pacat, moarte, purgatoriu, indulgente). Multe dintre aceste diferente teologice dateaza din sec IV d.Hr (cea privitoare la har, predestinare, pacat) dar aceasta nu a impiedicat unitatea Bisericii.
Asemanarile sunt Sfintele Taine, intre care cea mai importanta este Sfanta Euharistie, impartasirea cu adevarat trupul si sangele Domului (care nu se savarseste fara Taina Preotiei prin succesiune Apostolica).