In copilarie,in clasele I-IV il intrebasem pe profesorul de religie daca in cazul in care cineva ar face un rau (ar sparge un geam - asta retin ca a fost exemplu meu atunci) si as spune ca eu am savarsit fapta,sa o iau deci asupra mea si sa suport consecintele (in esenta facandu-i respectivului un bine),s-ar socoti minciuna sau nu? Si mi-a raspuns doar atat: "
Raoul,tot minciuna e!"
Acum nu stiu ce sa zic,probabil sunt taine ale lui Dumnezeu,un exemplu de acest gen intalnindu-l si in filmul Mizerabilii daca nu ma insel (
),cand acel talhar l-a jefuit pe preot,si cand l-a adus politia (vrand sa-l aresteze) preotul a zis ca nu a furat,ca el i le-a dat,si mai ales ca uitase sa ia ceva. Deci judecata e la Dumnezeu,noi sa ne vedem de ale noastre.