[DAMIAN]

Prin urmare, nu vom răspunde chemării Consistoriului şi orice fel de verdict,

rezoluție sau epitimie impuse asupra noastră nu va avea vreo validitate pentru noi

înaintea lui Dumnezeu, cu atât mai mult cu cât vine din partea unui Sinod apostat, căci a

- 12 -

căzut din Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a Mântuitorului nostru

Hristos, în antihristica comunitate religioasă a Consiliului Mondial al Bisericilor şi a

ecumenismului.

Căindu-ne acum de comuniunea pe care am ținut-o până în ceasul de față cu aceşti

episcopi și rugându-ne pentru întoarcerea şi pocăința tuturor, mărturisim după cum

urmează, citând întocmai cuvântul Sfântului Cuvios Nichita Mărturisitorul care a trăit pe

vremea prigonirii Sfintelor Icoane:

“Eu, o, împărate, nici la mănăstirea mea nu mă voi duce, nici credința mea nu

voiesc a o lăsa. Ci, în mărturisirea mea petrec şi voi petrece, în care şi părinții mei, sfinții

episcopi cei dreptcredincioşi, au petrecut; care au pătimit izgonire şi închisori cu

nedreptate de la tine şi la multe primejdii s-au dat, apărând Biserica cea

dreptcredincioasă, în care stăm şi ne lăudăm întru nădejdea slavei lui Dumnezeu.

Şi să ştiți de la mine cu adevărat, că nici de moarte nu mă tem, nici viața aceasta

vremelnică nu o iubesc. Dumnezeu îmi este mie martor, că am făcut ceea ce nu mi se

cădea să fac. Ci, pentru ascultarea bătrânilor m-am supus nevrând, împlinind voia lor,

m-am împărtăşit cu mincinosul patriarh Teodot, de care lucru îmi este jale şi mă căiesc.

Deci, să ştii bine că de acum înainte nici o împărtăşire nu-mi este cu voi. Ci petrec întru

predaniile Sfinţilor Părinţi, pe care le-am primit de la început. De aceea, fă cu mine ce

vrei, fără a nădăjdui să auzi altceva de la mine”. (Viețile Sfinților pe luna aprilie)