Citat:
În prealabil postat de anna21
Daca ai fi crezut ca vamile vazduhului sunt reale, nu ai fi avut atatea dubii.
De ex. la patima burtii intra: mancatul intre mese, mancatul pana cand esti mai mult decat satul (desi sfintii parinti ne spun clar sa NU ne saturam - eu nu pot face asta), mancatul cand nu ti-e foame, mancatul fara rugaciune si multumire, alegerea unei mancari gustoase fata de cea simpla etc...
samd..
Pacatele sunt mult mai subtile decat crezi tu. Uite asa, ca sa nu ne indreptatim!
(daca imi amintesc corect, cuv. Paisie Aghioritul povestea ca in copilarie daca el sau un frate manca fara rugaciune, ceilalti spuneau:"a curvit" (sau "a desfranat"? aceeasi idee). Si era o familie simpla.. asta este ferire de pacat.)
PS. Imi amintesti de sotul meu ateu care zice.. "draga dar fa si tu niste pacate inainte sa mergi la spovedit. Ca sa mergi cu folos!" Dar banuiesc ca si el are o idee mai clara despre pacat, ca desi ateu, mi-a zis sa nu port tocuri la Sf. Liturghie.
|
Depinde de nivelul de ascutire a constiintei fiecaruia. Si depinde de cat de... gras sau de slab este. :)) Unii pot sa manance [si sa bea] mult mai mult ca altii, treaba este relativa aici - ai exemple in Pateric destule. Ideea este ca mereu trebuie sa multumim la fiecare masa, sa facem cruce ca Dumnezeu sa sfinteasca bucatele.
Din cate vad, tu esti in extrema falsei smerenii, adica: oricum pacatuiesc zilnic, deci nu am voie sa indraznesc sa ma apropii de Hristos la Liturghie. Ei bine, smerenia este cu totul altceva, insa despre asta poti sa citesti in carti. Noi avem nevoie de dreapta socoteala, de claritate, ca sa nu cantarim lucrurile in mod gresit si sa traim in inselare. Mare atentie, ca dracul e jmeker si viata e scurta.