Frate draga, iti pun o intrebare: cand crezi ca s-a pierdut Iuda, atunci cand l-a tradat pe Domnul sau atunci cand a pus in practica hotararea de a se spanzura?

Sa nu iti pierzi nadejdea, caci diavolul asta vaneaza. Doar de la deznadejde ii iese folosul! Cat timp va mai fi macar un preot care sa savarseasca Sfanta Liturghie crestinul nu este pierdut, chiar de nu ar mai fi nici o biserica in picioare!

Si eu cred ca ne asteapta vremuri de restriste pentru suflet, dar oare nu trebuie sa se implineasca toate? Va fi sfarsitul maine? Dumnezeu stie! Va fi sfarsitul peste o mie de ani? Dumnezeu stie! Eu sunt dator sa ma-ngrijesc de sfarsitul meu care poate fi cu mult inaintea celui a intregii lumi. De va fi asa si nu voi mai apuca chiar eu sfarsitul lumii aici pe pamant, imi mai este de-nteles oare spaima de acel moment? Dar sfarsitul meu sigur il voi apuca, asa ca, suflete al meu, cazi la Domnul si te roaga sa aiba mila, ca fapte vrednice de Rai nu ai facut nicicand!

Iar Biserica este a lui Hristos Dumnezeu! Nu El a intemeiat-o? Nu are El putere sa o tina in lucrare? Nu pentru El chiar pietrele s-au pregatit sa strige "osana"? Cine sunt eu, sau fratia ta, sau orice alt om, fie si patriarh? Decat slugi netrebnice! Pentru aceasta nu-i pot intelege pe aceia care striga: "la lupta!", indemnand de fapt la ura si dezbinare. Hristos, Capul Bisericii, spune in soapta "iubiti-va unii pe altii", iar ei striga de pe acoperisul bisericii "rasculati-va!". Smintitori nebuni, care nici pe Hristos, Domnul Pacii, nu-L cunosc, nici din Rai nu vor gusta de nu se vor pocai intr-adevar!

Bine ai zis: "Dumnezeu sa aiba mila de noi!". Dar cer asta nu pentru Biserica Sa, ci pentru pacatele mele cele multe si grele, in care cad in tot ceasul! De Biserica se va ocupa El Insusi, asa cum a facut-o intotdeauna. Amin!