Citat:
În prealabil postat de afaraploua
Nu stiu cu certitudine, dar am gasit ca in slavona era termenul "molitve", deci se pune intrebarea: a ramas termenul neschimbat, sau a suferit modificari?
|
Ai dreptate, termenul slavon a suferit "oarece" adaptari in limba română. In mod constant, azi se foloseste forma "molitfă" pentru singular si "molitfe" pentru plural. Astfel si pe editiile contemporane ale cartii de slujba ce contine randuiala molitfelor este scris, ca titlu, Molitfelnic. Ca varianta ce se foloseste, poate din nestiinta, se poate aminti "moliftă - molifte". Aceasta forma este destul de des intalnita.
Schimbarea consoanei "v" din cuvantul "molit
vă" (din slavonul 'molitva') cu consoana "f", rezultand "molit
fă", s-a facut (dupa cum ai spus) in principal datorita specificului limbii române, spre o mai usoara pronuntie. A se observa ca DEX-ul promoveaza ca forma corecta in limba româna cuvantul "molitvă", apoi ca fiind a doua forma corecta (prima varianta lexicala) forma "molitfă" si abia a doua varianta, forma "moliftă".
Citat:
MOLÍTVĂ, molitve, s. f. 1. (În ritualul Bisericii ortodoxe) Rugăciune (citită de preot pentru iertarea păcatelor, în împrejurări speciale); p. ext. oficierea acestei rugăciuni. 2.(Înv.) Termen de reverență folosit față de clerici. [Var.: molítfă, molíftă s. f.] – Din sl. molitva.
(Sursa:DEX ed.1998)
|
Personal, folosesc forma "molitfă", bazandu-ma, dupa cum aratam mai sus, pe faptul ca asa se afla scris in cartea de slujba.