Multi iau in bascalie problemele ce tin de aspectul psihic al oamenilor, pana la urma, iar o problema psihica poate fi foarte uricioasa, dezvoltand in timp alte si alte ramure problematice menite sa ingradeasca in neputinta bietul om, Si nu este de glumit. Depinde si de capacitatea individului de a-si administra aceasta problema, corelata si cu celelalte lucruri interioare si exterioare.
Eu locuiesc la etajul 8, acum vre-o 9 ani de zile m-am blocat in lift si nu am reusit sa ies decat dupa vre-o 20 de minute, insa cam dupa 10 minute de stat in lift am inceput sa intru in panica, mai ales ca nu aparea absolut nimeni, apoi imi tremurau picioarele si, in cele din urma am iesit.
De atunci nu am mai pus piciorul in lift, eram deja cunoscuta ca locatara care nu merge cu liftul, cam vre-o 4 ani de zile nu am calcat piciorul in lift si nici in alte lifturi, fratele statea la etaj 9, sora la etaj 7, pe toate le ucam vrednic cu piciorul si, chiar imi placea, nu conta ca am sacose sau altceva, luam in consideratie, odata cu fobia, si avantajul sanatatii prin miscare.
A urmat sarcina, ei , am urcat eu scarile cum am putut pana in luna a noua, apoi nu mai mergea, pur si simplu nu mai reuseam sa fac acest lucru inainte de a naste. O adevarata problema !
Nu puteam sa stau in casa, asa cum nu puteam sa ma mut in alta casa, deci, ce era de facut ?
Sa ma confrunt cu problema, mai ales ca mergeam din ce in ce mai mult spre o situatie imposibila, faptul de a merge cu copilul dupa nastere, si cu carutul acestuia pe scari.
Nu suna deloc bine, nici nu aveam cum sa fac acest lucru, mai ales pe o perioada de ani de zile. Parea imposibil, situatia mea parea fara iesire.
Astfel nu-mi ramanea decat sa-mi iau inima in dinti si sa urc linistita in lift cu nadejdea ca acesta va functiona bine. Am luptat ceva timp , insa, pana sa nasc am reusit sa inving aceasta teama.
De atunci au trecut 5 ani de zile de cand merg cu liftul si nu am mai avut nici o experienta negativa in acest sens...Dar, Fereasca Dumnezeu sa am !
Cu paianjenul este mai simplu, nu traiesti in mediul lui, esti ok !
Am citit undeva pe net despre o femeie insarcinata care a facut fobie la mazare, suna destul de ciudat, insa, se stie ca fobiile nu au nici un fundament rational, nici nu sunt pe deplin analizate si intelese, insa, avantajul este ca acestea pot fi vindecate, de cele mai multe ori prin confruntarea directa cu " dusmanul ".
Dar eu cred ca este nevoie si de un strop de minune pentru vindecare, fiindca exista si forme evoluate care ingradesc, efectiv, viata si libertatea individului si o pot influienta inntr-un mod negativ, pana la dramatic.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|