Minuni ale Sfintei Cuvioase Parascheva - II
15. În casa unui profesor universitar era o mare păgânătate. în ziua de 14 octombrie - hramul Sfintei Paraschiva - soția profesorului i-a spus femeii din casă: "Astăzi să faci săpun". Aceea, fiind creștină, i-a răspuns: "Eu nu fac asta, că e mare sărbătoare. Astăzi e Cuvioasa Paraschiva și mă duc la Sfânta Mitropolie la slujbă". Și g-a dus la sfintele slujbe.
Stăpâna, foarte supărată, s-a apucat singură să facă săpunul. A așezat un cazan afară și acolo a clocotit grăsimea cu soda caustică și cu apa. Ea a intrat în casă, iar fetița ei unică, de 12 ani, fugea în jurul cazanului și la un moment-dat, a căzut în el și a murit imediat.
16. Fiica unei doctorițe de aici din Iași a căzut la un examen și era amenințată să rămână repetentă. A venit mama ei la mine și mi-a spus necazul ei, desigur rugându-se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctorița mi-a făcut mie mult bine. Am rugat-o și eu pe Sfânta Paraschiva s-o ajute, s-o scoată din acest necaz spunându-i: "Tu știi, Sfântă Paraschiva, cât de mult m-a ajutat doctorița pe mine, te rog ajut-o și tu pe ea, că eu nu pot". Noaptea am visat-o pe Sfânta Paraschiva, care mi-a spus: "Și ce datoare sunt eu doctoriței, dacă te-a ajutat pe tine? Dar hai să fie cum vrei tu!" Și a continuat: "Eu îți trimit pe fiul tău, care-i prieten cu profesorul fetei, să vorbească el cu profesorul s-o mai examineze o dată, iar eu o voi ajuta la examen". Peste două zile a venit băiatul meu de la București - nechemat -, a aranjat toate și fata a luat examenul și a trecut în anul trei.
18. În anul 1968, prin luna martie, într-o dimineață, Părintele Stareț loanichie din Sfânta Mitropolie se apropie de mine și-mi spune, arătând spre o doamnă: "Vezi, doamna aceea a venit din Bulgaria și nu știe românește, matale știi rusește, încearcă să vorbești rusește cu ea să vedem ce dorește - dacă știe și ea rusește", într-adevăr, doamna știa rusește. S-a bucurat că poate să-și spună durerea ei și plângând mi-a povestit că are un singur băiat, care a ajuns la facultate în anul doi și subit a înnebunit, dar într-o formă așa de gravă că-1 ține într-o cușcă.
Ea întotdeauna a fost credincioasă, în schimb soțul ei este un ateu și întotdeauna îl blestema pe copilul lui și înjura pe Dumnezeu. Ea mereu se ducea la biserică, rugându-se cu lacrimi pentru copilul ei. într-o noapte visează o femeie înaltă, îmbrăcată în negru, care-i spune: "Dacă vrei să fie sănătos copilul tău, să vii la mine". Femeia n-a întrebat-o unde să meargă și cine este aceea pe care a visat-o.
Peste vreo două luni iarăși visează aceeași femeie care-i spune același lucru ca prima dată. Atunci ea o întreabă: "Dar cine ești și unde să mă duc?". Ea a răspuns: "Sunt Sfânta Paraschiva din Iași!"
Doamna din Bulgaria locuia chiar în capitala țării - Sofia. Imediat s-a dus la ambasadă și, căpătând pașaportul, a venit la Sfânta Paraschiva. M-a întrebat ce să facă, cum s-o roage pe Sfânta Paraschiva pentru fiul ei? Am învățat-o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie inițiativă. Toată ziua nu s-a dezlipit de la sfânta raclă până seara, apoi a plecat.
După un an a venit cu mama ei de 90 de ani să-i mulțumească Sfintei Paraschiva că băiatul ei s-a făcut complet sănătos și continuă studiile la facultate.
19. O femeie care a lucrat mulți ani în Sfânta Mitropolie mi-a povestit că o durea un picior tare rău. Ea s-a rugat mereu la Sfânta Paraschiva să-i aline durerea, într-o noapte a visat pe Sfânta Paraschiva care s-a atins de piciorul ei și i-a spus: "Acuma n-are să te mai doară". Și, într-adevăr, așa a fost.
20. O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugăciuni pentru soțul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. După doi ani s-a întors acasă. Ea a venit și a mulțumit Cuvioasei Paraschiva.
21. În duminica de 21 februarie a venit o femeie și a întrebat cu ce poate ea mulțumi Sfintei Paraschiva pentru ajutorul primit. Avea o singură fată studentă, care a fost condamnată de doctori la moarte, găsindu-i-se cancer în sânge - leucemie. Dar mama sa a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva și fiica ei s-a vindecat, este sănătoasă și-și continuă studiile. Am sfătuit-o să dea rugăciuni de mulțumire și să vină și ele cât de des la biserică să-i mulțumească Sfintei Paraschiva și lui Dumnezeu pentru ajutorul primit.
22. Cu doi ani în urmă, într-o dimineață, a venit în Sfânta Mitropolie o doamnă bătrână și a stat toată slujba lângă Sfânta Paraschiva. Apoi m-a rugat să-i dau adăpost să se odihnească, căci la noapte pleacă acasă. Am luat-o la mine. Mi-a povestit că e din Craiova, are un fiu membru al guvernului, dar nu vrea să știe de ea că este săracă. De mult are dorința să vină să se închine Sfintei Paraschiva și s-a rugat mult pentru aceasta, dar n-avea bani cu ce veni. într-o noapte visează pe Sfânta Paraschiva care-i spune: "Te voi ajuta să vii la mine". A trecut o săptămână și pe neașteptate primește de la fiul său suma de cinci sute de lei și cu banii aceștia imediat a venit la Sfânta Paraschiva să-i mulțumească că i-a împlinit dorința.
23. O fată voia să dea la medicină. Vine la Sfânta Mitropolie foarte necăjită că toată vara nu s-a pregătit așa cum trebuie și îi e frică că nu va putea intra, căci din ce a învățat nu poate ține minte decât structura splinei. Eu o sfătuiesc să se ducă la racla Sfintei Paraschiva să se roage cum știe și ea îi va ajuta.
Tânăra, stând în genunchi în fața sfintei racle, spune: "Sfântă Paraschivo, nu sunt pregătită, știu bine numai splina".
La examen intră trei candidați. Li se dă cutia cu bilețele, trag primii doi bilețelele și la urmă trage și ea cu strângere de inimă, și mare-i fu mirarea că-i vine pe bilețel splina. A știut perfect și a luat zece.
A doua zi a venit la Sfânta Mitropolie să-i mulțumească Cuvioasei Paraschiva. De la ușă a început să plângă și să strige: "Cuvioasă, tu ai luat zece, tu ai știut, tu ești studentă..., nu eu...". Și de atunci era nedespărțită de la Sfânta Mitropolie la toate slujbele. A terminat cu bine facultatea de medicină și acum e medic în Iași.
24. În ultimul război mondial ostașii români și ruși au povestit următoarele: Când frontul era în jurul lașului și când rușii porneau atac, apărea o femeie de statură uriașă, oprindu-se între cele două tabere de dușmani, ostașii se simțeau sleiți de puteri și nu puteau să mai lupte. Astfel orașul Iași a fost scutit de mari distrugeri. Era Cuvioasa Paraschiva - ocrotitoarea.
25. Mi-a povestit Preotul Popovici Laurențiu, care a luat parte la cele ce urmează: "în anul 1946 a fost mare foamete în Moldova. Nu plouase doi ani. Soborul de preoți și diaconi s-au pornit în pelerinaj cu sfintele moaște ale Cuvioasei Paraschiva; ne-am oprit în satul Mogoșești și am început Sfântul Maslu, eram în frunte cu episcopul-vicar Valeriu Moglan. La începutul Sfântului Maslu a venit o ploaie torențială".
26. Tot părintele de mai sus povestește că a fost de rând la Cuvioasa Paraschiva și citea acatistul sfintei la raclă, la picioarele sfintei. O femeie cerșetoare, făcându-se că se închină, a pus mâna pe banii care erau la sfânta în raclă. Dar a țipat grozav, că mâna ei se încleștase și nu putea să o scoată din sfânta raclă. S-au făcut rugăciuni pentru iertarea ei și ea și-a scos mâna, făgăduind că niciodată nu va mai fura bani, ori alte obiecte.
27. A venit o femeie necăjită că soțul ei are pe față niște bube care supurează și-1 dor - toată fața îi era cuprinsă de acestea. A încercat la mulți doctori, cu diferite tratamente și alifii, dar totul era în zadar, ba parcă după fiecare tratament se înfocau și se extindeau mai tare. Atunci soția lui a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat la cuvioasa și a dat pomelnic. Cu o batistă curată ce avea la ea, a desfăcut-o și a șters sfintele moaște.
Când a ajuns acasă, a pus batista pe fața soțului și i s-au mai potolit durerile, iar după o săptămână au dispărut bubele, în fiecare zi stătea câteva ore cu batista pe față. Soția a venit și a mulțumit Cuvioasei Paraschiva și lui Dumnezeu și a spus minunea.
28. În nordul Ardealului era un preot cu soția și doi copii, foarte credincioși. Fiind un sat mic cu 120 de familii și foarte sărac, cu o biserică de lemn, foarte dărăpănată, iarna nu se făcea foc deloc în ea, iar vara era mâncată toată pe dinafară de ciocănitori, încât în fiecare vară trebuia lipită pe dinafară cu pământ și până toamna era din nou găurită de ciocănitori.
Preotul și credincioșii au făcut demersuri și cereri la superiori să aprobe să facă biserică nouă, dar fiind sub regim comunist, nu le dădea voie. Era prin anul 1969.
Atunci preotul s-a apucat de făcut biserica fără autorizație. Au ridicat-o din temelii, au acoperit-o cu tablă, au tencuit-o pe dinăuntru, dar nu mai aveau putere s-o termine. Atunci soția preotului a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat, a lăsat pomelnic și a cerut ajutorul cuvioasei și la urmă mi-a spus mie ce necaz are.
Eu știam o maică care avea ceva bani și tot voia să facă o faptă bună, eventual să facă undeva o fântână, să fie pomană la cei morți. Așa se gândea dânsa, că toți care vor bea apă din acea fântână vor zice o vorbă bună pentru cel ce a făcut-o. M-am dus la ea și i-am zis: "Uite, a venit o preoteasă din Ardeal unde construiesc o biserică și nu mai au putere s-o termine. Lasă fântâna și dă banii la biserică că-i mai mare pomană".
Maica așa a făcut - a dat o sumă mare de bani de au făcut iconostasul, electrificarea și jumătate din pictură, apoi după câteva luni a mai dat o sumă de bani de au terminat pictura și pavimentul pe jos. Acest lucru a însuflețit pe credincioși și au terminat Biserica. Banii aceștia i-a socotit direct de la Cuvioasa Paraschiva și de la Maica Domnului.
Drept mulțumire, preotul a pus pe pictori s-o picteze în biserică pe Cuvioasa Paraschiva și pe Sfânta Muceniță Sebastiana, al cărui nume îl purta maica milostivă. Aceasta a fost minunea Cuvioasei Paraschiva de la Iași.
|