Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Mi-e frică de asemenea concepții. Oamenii care își fac un crez din ele sunt în pericol să își schimonosească frumusețea sufletului.
Ce ne-am face, oare, fără plăcere ? Unde am ajunge dacă ne-am spune: "eu nu vreau să mă bucur de bucuria vieții !" Atunci nici noi nu am mai fi o bucurie pentru ceilalți, iar viața, cu toate frumusețile ei, ni s-ar părea searbădă. Ceva care am dori să se termine cât mai repede.
|
Iti dai seama ca deturnezi ceea ce am scris eu?
Eu nu am scris ca nu trebuie sa sa simtim placere, ci sa nu o cautam. In multe lucruri exista placere (nu numai in sexualitate), nu am zis ca trebuie sa ne chinuim sa nu o simtim, ci doar sa o consideram ceva supraadaugat, daca vrei.
(Eu nu stiu cum traiau mai demult oamenii, dar astazi sunt setati/ programati sa caute in permanenta placerea.. suntem cufundati in aceasta mentalitate si nu o mai percepem ca nefireasca. Daca are cineva curiozitatea sa fie atent cate lucruri face zilnic doar pentru placere, ar fi uimit. De la cafeaua de dimineata, parfumul, muzica din autoturism etc... in permanenta vanam placeri marunte.)
Citat:
Într-adevăr, nu pofta egoistă, ci dăruirea reciprocă și grija pentru soț trebuie să fie motivația celor două exemple pe care le-am dat: al felației din preludiul actului conjugal și al cunilincției de după el.
|
Asta m-a dat gata.. daca nu v-as cunoaste din atatea postari, as fi spus ca va bateti joc.
Parerea mea, sper sa nu creez oroare aici.. sexul oral nu tine atat de stimulare, cat de un joc al
dominarii si submisiunii.. Aceasta este sursa placerii, nu simpla stimulare. Cu aceste lucruri iesim din domeniul firescului, cred eu.
Cine practica astfel de lucruri stie ca un element esential este dominarea celuilalt prin placere.
Si de aici.. ce sa spun.. limita este data de limita imaginatiei. Chiar sunt curioasa: biserica catolica a stabilit daca alte lucruri.. stiu si eu utilizarea costumatiei, gheata, alcool, menta, striptease in fata sotului, muscare, lingere, zgariere, pene.. sunt practici admisibile cat timp finalitatea este "normala"?
Cand accepti placerea ca
un scop pe care trebuie sa-l atingi, nu mai poti trasa limite ale comportamentului acceptabil vs. neacceptabil. Pur si simplu, nu poti. Pt ca erotismul/placerea izvorasc din imaginatia noastra si putem erotiza intreaga lume (ceea ce se intampla, de fapt - asta ne invata publicitatea) in satisfacerea placerilor noastre.
Si nu mi se pare corecta mentalitatea ca este un act de generozitate sa oferi sotului placere. Am mai spus, este o negociere: oferi placere, iei putere/ influenta (dupa cum obervase si alt user in postarile lui). Si daca stai sa observi femeia comuna care poarta fusta stramta, tocuri si ruj (apropo, ati ghicit cum decodifica creierul barbatului imaginea unei guri rujate?): toate acestea sunt incercari e dominare prin dorinta a barbatului. (Ma opresc aici ca sunt deja prea haotica).