Citat:
În prealabil postat de cristina2012
"Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți".
Cum vine asta asta?
|
Aceasta afirmatie are cu totul alt sens ! Ma mir ca puneti aceasta intrebare ! Nu ati citit nici o carte de zidire sufleteasca ? Eu ma si mir ce turnura a luat discutia pe o panta perfida in care se ridica la rang de cinste ,,iubirea de sine" tocmai cea care sta stavila, ca mare pavaza impotriva mintuirii omului .
Daca ati fi citit cu atentie macar o carte duhovniceasca ati fi vazut ca primul , dar primul lucru care atrage atentia la viata unui cuvios, ori sfint, ori ... orice om imbunatatit este plingerea indelungata a pacatelor proprii si nici decum iubirea sau stima de sine. Oho, total pe departe ! Ori acesti oameni mergeau de tineri cruzi in monahism , adica ce mari pacate sa fi avut in asa fel incit sa le plinga o viata intreaga? Dara-mi-te noi care traim in lumea lume si ne desfatam cu sexul oral, de exemplu, si cu alte mii si mii de pacate , precum stima si porcaria de sine infuzata in subconstientul omului de stintele moderne , stinte care insa nu pomenesc un cuvint, unul singur de D.zeu ! Spuneti-mi, va rog deosebit, dvs. macar o carte a vreunui duhovnic cunoscut , sfint sau nu , in care sa aprecieze sau sa eleogieze iubirea si stima de sine ! Pai daca este cea mai mare piedica impotriva mintuirii eu unul va recomand nici sa nu cugetati la a incerca asa ceva ca va faceti de ris ! Dar poate dvs. ginditi altfe, si atunci va veti osirdui !
Si revenind la cuviosi si sfinti : daca ati fi citit macar o carte recenta : Iosif Monahul Vatopedinul : ,,Batrinul Iosif Sihastrul" ati fi vazut acolo ca un mare,mare pacat pe care l-a plins pina in clipa mortii la 62 de ani acest sfint monah Iosif Sihastrul , a fost faptul ca in copilarie a tinut de ,,6" pe alti copii care furau smochine . Ei , aparent ce mare pacat ? Da, dar el stia ca in spatele unei aparente stau ingropate inca multe alte pacate serioase chiar daca era copil . Deci unii isi pling pacatele o viata intreaga, pacatele cele f. mici iar noi dupa ce implinim ,,deliciosul" act al cunilinctiei sau al felatiei, linistiti, fericiti de tremuram din toate oasele de implinire si liniste sufleteasca, incepem sa ne gindim la stima de sine si sa ne gindim ca de, suntem si noi cineva si ca daca cumva nu am gindi asa , vai, am intra in depresie . Pai cine te pune sa faci sex oral , tot acela te baga si in depresie si tot el te prosteste ca ai fi ajuns cineva , asta pt. o credinta mai sus un pic de genunchiul broastei . Si inca nici nu mai vorbesc de cite carti serioase scrise de parinti imbunatatiti sunt despre subiecte precum depresia, akedia, boli psihice , s.a.m.d. Dar pe acestea nu vrea crestinul sa le citeasca , cica nu este motivat, nu are interes, nu este curios ! El citeste doar stiinta , pai atunci sa se duca pe la vreun profesor universitar psiholog sau sociolog si sa se spovedeasca sau mai ales sa se mintuiasca, nu ?
Revenind la ce incercati sa sustineti dvs. iluzoriu(daca asta este intentia, de a sustine !) . Parerea mea este sa renuntati la asemenea cugetari pt. ca va v-a batjocoti acelasi ispititor cit de curind cu ginduri de marire pina veti ajunge chiar sa le credeti . Deci , subiectul iubirii de sine si nu o propozitie ca cea pe care mi-o dati dvs. mai sus , ei, acest subiect nu exista in evenghelie de sine statator decit absolut indirect in unele pilde si prin care se arata unde duce iubirea de sine adulata si nici decum incuviintarea ei : asa este pilda lucratorilor viei, a fiului risipitor, a bogatului nemilostiv (care-si indeamna sufletul sau pretios sa manince si sa bea desfatindu-se ca cica ar merita... si saracul Lazar !) Asadar , Mintuitorul stiind bine cit de mare este iubirea de sine care zace in noi in fiecare a incercat prin aceasta sa dea masura iubirii aproapelui , desi mai inainte spusese cu adevarat si comparativ, masura iubiri divine : din toata inima ta , cu tot sufletul tau, cu toata virtutea ta , cu tot cugetul tau . Dar pt. a fi sigur ca tinarul respectiv (bogat fiind , adica egoist la maxim ca de accea voia sa tina numai pt. el averea si orbit de iubirea de sine care era extrem de mare !) va intelege masura din cuvintele spuse i-a intarit afirmatia cu o comparatie in care termenul discutat il aseamana cu propria iubire de sine ! Adica , dumnezeirea se adora in termenii spusi initial iar aproapele cu diferenta ,dar pt. cei care au totusi nedumeriri in a o intelege ori pt orbi si surzi (orbitii de propria lor iubire si surzitii de propriul lor suflet in elogii permanente) a facut aceasta comparatie . Femeii desfrinate , de exemplu, nu a fost nevoie sa-i spuna acesta diferenta deoarece ea a fost vazuta ca a trecut de la iubirea de sine (iubind o viata intreaga propriile desfatari ale sufletului in desfrinari , precum doamnele si domnii aici de fata care au aceleasi pareri !) la iubirea lui D.zeu, o cu totul alta treapta de iubire, dar pe care o si manifesta, adica o marturiseste prin marea pocainta . Prin pocainta si despatimire , femeia desfrinata a putut sa-l descopere pe D.zeu , a putut sa inteleaga si sa treaca la o alta treapta superioara de iubire decit cea a iubirii de sine , singura maxima de care in mod nativ suntem in stare toti ! La iubirea lui D.zeu se ajunge insa prin mare efort si nu nativ ! Sa nu fiu inteles gresit , ceea ce am spus nu inseamna ca femeia desfrinata nu mai iubea aproapele, nicidecum (stiu ca ati fi tentata sa interpretati peiorativ !, este mai la indemina, mai rapid !) ci a reusit prin marea pocainta sa il vada pe D.zeu si ale Sale porunci , comparativ cu propria-i iubire de sine !
Deci ce era de neinteles sau mai bine zis unde face Mintuitorul vreo pilda sau vreo vorbire propriuzisa despre iubirea de sine ?
Discutiile pe care le-am urmarit sunt tragic de socante deoarece ele nu arata in primul rind ca multa lume este instrainata de credinta curata in D.zeu alintindu-se cu te miri ce stiinte sau si mai rau cu indemnuri satanice , ci ele arata in primul rind lipsa lecturii asidue si serioase duhovnicesti, printre preocuparile cotidiene, si indiferenta reala fata de dumnezeire , de viata in duh si adevar, de propria mintuire . Asa cum ne spune Mintuitorul : ,,...taci tu, sa vorbeasca faptele tale" ,oamenii se judeca dupa fapte si nu dupa vorbele lor, ca din vorbe nu vedeti, suntem psihologi si sociologi, si medici, si liberschimbisti si limbisti si bunul dumnezeu mai stie cum , dar din fapte ...cu totul si cu totul altceva !
Nu vi se pare frapant ca cei mai multi asazisi crestini nu se entuziasmeaza si nu vor sa urmeze la viata curata in duh si adevar, desi isi spun ,,crestini", incercind sa copieze pe duhovnicii rigurosi si pretentiosi cu viata in duh dar se linistesc si chiar devin partizanii pacatelor atunci cind vad ca si altii mai fac draciile pe care le fac ei insisi si ca aha, multa lume sunt in situatia lor ! Pt. ca satana este un maestru in vinarea sufletelor . De aceea si Mintuitorul spune ca tare ingusta este calea mintuirii si larga cea a pierzarii .
Ma intrebau fratii si surorile nu cu multe postari in urma , incununati de nonconformista Ynaf, ca unde scrie ca perversiunile sunt incriminate direct in biblie .
Pai nu ne spune sf. ap. Pavel ca ,, ...nici un desfrinat, sodomist, bautor si nici altii asemenea lor nu vor intra in imparatia cerurilor" Si ca pilda Sodomei si a Gomorei nu este destula, glumeau desigur ! Ori credeti ca sodomia ar fi ceva groaznic de rau si gomaria ar fi o desfatare permisa de Hristos .
Pt. crestinii seriosi , preocupati de ortodoxie , de mintuire ca de altfel si de aspectul altor religionari si credinte straine de ortodoxie acest thread este desavirsit ca exemplu de activitate si inselare draceasca prin substanta care o contine si ceea ce se propune cu vehementa . Da, este uimitor cit de mult se sustin pacatele si mai ales citi ortodocsi sar in ajutorul denigratorilor de credinta curata ! Din anumite pacate grele se da in altele si mai grele , precum este cel al iubirii de sine , de ramii surprins de energia pe care o varsa oamenii pt. a-si cere ,,dreptul la pacate " ! Ce paradox real !
Vis-a-vis de toate porcariile si ticalosiile si abjurarea de la ortodoxie sub o forma sau alta (fie mascat,emancipata, telectuala, umanista ...fie cit mai pe fata si fara nici o teama , ca jena s-a consumat de mult !) a ortodocsilor care inca se declara asa , deci fata in fata cu acestea imi vin mereu in minte motoul /semnatura sorei Miha-anca :
"Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc adevarul". – Parintele Serafim Rose... peste care nimeni nu se mai uita sau nu mai este atras , dara-mi-te sa mai si citim carti ale duhovnicilor imbunatatiti sau ale sfintilor !???