Pe Dumnezeu Îl iubim prin păzirea poruncilor:
Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este care Mă iubește; iar cel ce Mă iubește pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu și-l voi iubi și Eu și Mă voi arăta lui.
Cel ce nu Mă iubește nu păzește cuvintele Mele. Dar cuvântul pe care îl auziți nu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis. (Ioan capitolul 14)
Altfel de dragoste, emoțională sau senzorială și nu faptică, este amăgire.
Iar slujirea lui Dumnezeu în lume este posibilă dacă batjocorești lumea (în sensul de a nu te conforma fățărniciilor ei), după spusa unui Părinte din Pateric (avva Ammona):
Sau fugind fugi de oameni (fă-te pustnic) sau batjocoreste lumea si pe oameni, facandu-te pe tine nebun in multe.
În lume, a păzi poruncile lui Hristos aduce o ostracizare în grade variate fiindcă...
Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. (Ioan capitolul 15)
__________________
Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide.
Că oricine cere ia, cel care caută află, și celui ce bate i se va deschide
|