Nu stiu cat esti tu de... nestiutoare, dar sunt(em) multi care pretind(em) ca stiu/stim sa raspunda/raspundem la astfel de intrebari. Cert este ca intr-o zi o vom afla si pe asta, cu siguranta.

Moartea fulgeratoare NU vine la oricine, ci numai la cei care-si primesc pedeapsa, sau prin care se primeste o pedeapsa. Daca Dumnezeu considera ca pentru cineva nu mai este cale de indreptare si toate cararile si invataturile lui sunt o povara pentru altii in calea mantuirii, sentinta cade ca un trasnet. Daca, din anumite motive, de persoana vinovata mai depind alte suflete nevinovate, Dumnezeu ii ia la fel de fulgerator tot ce are mai scump pe lume (de obicei copii).
Am mai spus-o si cu alta ocazie: trebuie sa ne folosim cu toata fiinta noastra de timpul pe care-l traim, pentru a pune "ceva" deoparte, "acolo sus". Iar pentru asta nu ni se cere mare lucru, totusi. Daca nu realizam sau - mai grav! - nu vrem sa ne ingrijim deloc de suflet, vom ajunge sa plecam dincolo total nepregatiti si cu o carte de credit plina pana la refuz de "datorii". Si e greu de crezut ca cineva pe urma noastra va binevoi sa ni le plateasca, si in acelasi timp sa se mai si ingrijeasca de propria lui mantuire. Nu zic ca e imposibil, dar se intampla destul de rar astfel de cazuri. In plus, nu cred ca cineva constientizeaza cu adevarat in ce consta "plata datoriilor" in lumea de dincolo. Daca aici mai indraznesti sa speri ca totul se va sfarsi cu bine, cand dai de greu, "Greul" de acolo este incomparabil cu orice "greu" cunoscut pe aceasta lume, si nu poate avea suportul sperantei ca se va sfarsi. Probabil orice lumanare in plus conteaza pentru acel suflet cazut, dar e nevoie de mult mai mult pentru a "gratia" pe cineva. Iar asta se intampla mult prea rar, in primul rand fiindca noi aici practic nu stim nimic din ceea ce intampina ei, iar in al doilea rand, avem propriile noastre probleme, incertitudini, indoieli, sau (mai ales) patimi cu care ne luptam...