[mariamargareta]

265. CEL...CEA... MAI MARE - sau cum bagatelizează sectanţii de la “Noul Ierusalim – Pucioasa” până şi superlativul absolut (XI)

*
Cea mai mare mângâiere de pe pământ este ca omul “să L aştepte neostenit pe Dumnezeu”:

“Cei ce au plecat nu M-au mai aşteptat, şi au plecat să caute altă mângâiere, dar cea mai mare mângâiere pentru cei de pe pământ este în cei ce Mă aşteaptă pe Mine neostenind în aşteptare. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 15-2-2000)

Cea mai mare mângâiere de pe pământ este “cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa”:

“Cea mai mare mângâiere vine de la cuvânt. Aşa este şi în cer, aşa este şi pe pământ, ... [...] O, taina mângâierii este cu omul care pune peste el cuvântul Meu, cea mai mare mângâiere. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 20 1.2001)

Cea mai mare mângâiere în om este “iubirea de Dumnezeu”:
“Iubirea de Dumnezeu e cea mai mare putere, cea mai mare mângâiere în om, cea mai mare biruinţă, o, oamenilor, o, creştinilor, o, fii ai lui Dumnezeu! ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 29.4.2001)

Cea mai mare mângâiere în om este “plânsul cel plin de pocăinţă”:

“...dar te povăţuiesc să crezi că nu este pentru suflet mângâiere mai mare ca şi plânsul cel plin de pocăinţă, cel plin de vindecare pentru răul din om...”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 19-12-2008)

Cea mai mare mângâiere pentru Dumnezeu este “umilinţa omului”:

“...căci umilinţa omului, cea care seamănă cu umilinţa Mea înaintea omului, aceasta este cea mai mare mângâiere pentru Dumnezeu, ... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 11-3-2007)

*

Cea mai mare bogăţie de pe pământ este “învăţătura”:

“Învăţătura este cea mai mare bogăţie. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 8.11. 2001)

Cea mai mare bogăţie de pe pământ este “fraţii (atunci când când îi ai)”:

“...că nu e bogăţie mai mare ca şi fraţii când îi ai. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 4-12-2005)

Cea mai mare bogăţie de pe pământ este “Duhul Sfânt Mângâietorul”:

“...iar cea mai mare bogăţie pe care voi o aveţi între voi şi pentru voi să vă fie ea Duhul Sfânt Mângâietorul, de la Care vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit, fiilor. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 15.2.2006)

Cea mai mare bogăţie în cer şi pe pământ sunt “fiii credincioşi ai lucrului celui greu de la Pucioasa”:

N-am bogăţie mai mare nici în cer, nici pe pământ ca atunci când Eu am fii credincioşi lucrului Meu cel greu între Mine şi om ca să-l fac pe om să Mă cunoască de Dumnezeu al său pe pământ, şi în veşnicie apoi. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 28-6-2009)

Cea mai mare bogăţie de pe pământ este “Domnul Iisus Hristos”:

“Pace ţie, poporul Meu! [...] tu eşti fiul Domnului Iisus Hristos, bogăţia cea mai mare a omului, Domnul Stăpân al tău, că tu eşti moştean al cerului pe pământ. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 2-8-2010)

Cea mai mare avere în om este “duhul lui cel plin de umilinţă”:

“O, nu pot Eu avea mai mare avere în om ca şi duhul lui cel plin de umilinţă, ... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 6-5-2007)

Cea mai mare comoară, cea mai mare avuţie de pe pământ este “un popor ascultător şi iubitor de Dumnezeu”:

“Un popor ascultător şi iubitor de Dumnezeu în mijlocul oamenilor este cea mai mare comoară de pe pământ, când el trăieşte în Duhul Meu Cel bun frate cu frate,... [...] fiindcă un popor credincios şi unit sub braţul Domnului e cea mai mare comoară de pe pământ şi din cer, cea mai mare avuţie pe care o poate avea omul credincios ... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 28-8-2007)

Cea mai mare, cea mai scumpă comoară de pe pământ sunt însă... “Fraţii siamezi de la Pucioasa” (cei doi lideri pucioşi Mihaela şi Nicuşor):

“Iată păcatul îngâmfării, păcatul de la care se naşte nemulţumirea în om, acest păcat îi hrăneşte omului mintea şi inima şi pierde omul ceea ce are mai scump, pierde fraţii, cea mai mare comoară, cea mai scumpă, şi mai întâi ajunge la dispreţ şi la ură pentru ei şi apoi îi pierde,... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 14-10-2010)