Citat:
În prealabil postat de anna21
Pai cam asta este problema. Traiesti experientele descrise de altcineva.
Dar daca omul acel este plin de patimi? Te faci partas trairilor lui?
|
Eu cred ca daca refuzi prea mult ispitele de acest gen, risti sa le traiesti altfel.
Facandu-ne partasi prin literatura unor stari chiar patimase, eu cred ca putem practica un fel de catarsis (curatire).
Iar un copil crescut fara povesti traieste amputat de o parte din istoria umanitatii. Fara arhetipurile cuprinse in toate aceste povesti.
Acest copil nu mai intelege nici parabolele evangheliei asa cum le intelegeam primii lor auditori.
Vad asta la unii din elevii mei, care au pierdut cultura populara fara sa o dobandeasca pe cea de la scoala (termina scoala fara sa stie sa citeasca corect uneori), se hranesc din subultura moderna, si pur si simplu nu inteleg ce-i aia o parabola. Sensul simbolului, a metaforei, a imaginii, le sunt complect straine.
Eu cred ca mintea omului trebuie sa fie un pamant bogat - numai astfel ea va putea fi fecundata de samanta invataturii lui Hristos.