Acum poezia scrisa intru pomenirea Sfantului Nicodim Aghioritul:
STIHURI DE UMILINTA
Nicodime prea ferice
Care doreai odinioară
Ca să trăiesti la noi în tară,
Acuma caută din ceruri
Si vezi pe fiii României
Cum poartă jugul tiraniei.
Cu Sfântul Staret de la Neamtu
Să dai acuma ajutor
Prea necăjitului popor
Iar tabăra înselăciunii
Din vatra noastră strămosească
Degrab să se risipească!
În tara noastră primitoare
Acuma nu mai este "soare"
Cu razele de libertate
Căci vântul de la Miază Noapte
Aduce negură de moarte.
Cu darul tău cel sfânt, Părinte
Să mângâi pe cei necăjiŃi
Si să dezlegi pe cei robiŃi
Iar pe organele pierzării
Cari hulesc Sfânta Credintă
Întoarce-i către pocăintă!
Învătătura ta cinstită
Să fie iarăsi folosită
De neamul nostru românesc
Si "coarnele lui Veliar"
Să nu se mai înalte iar!
Pedalionul scris de tine
Să fie natiei Crestine
Ca o duhovnicească cârmă
Iar cartea "Celor cinci simtiri"
Oglinda Sfintei mântuiri.
În viata noastră necăjită
Si de Păstorii buni lipsită,
La toti crestinii pravoslavnici
Luceafăr să ne fie-n cale
Sfintenia vieŃii tale!
N.B. Cuv. Nicodim dorea mult să meargă la chinovia Cuv. Paisie de la Neamtu, însă prin semne ceresti a fost oprit. Prăznuirea lui se face la 14 Iulie.
ADAUS SPRE LĂMURIRE (prima lui parte)
Când lipsesc povătuitorii cei buni, când duhul lumesc caută să înăbuse sfânta credintă, când
slugile lui Antihrist se grăbesc să întunece adevărul, atunci Pedalionul Sfântului Nicodim ne arată ca o busolă încotro să mergem, iar cartea lui "Nevăzutul Război" ne învată cum trebuie să folosim armele cele Duhovnicesti, pe urmă "Hristoitia" adică cartea bunelor obiceiuri ne dăscăleste cum să ne purtăm în viată, iar cartea celor Cinci Simtiri ne serveste ca o strajă neadormită pentru suflet.
În sfârsit, toate cărtile lui, care sunt mai mult de o sută, le avem ca pe niste proptele de mântuire în toată viata noastră. (va urma)
|