In general, noi, barbatii suntem niste firi ceva mai razvratite si foarte greu acceptam jugul casatoriei. Cand totusi se intampla sa facem acest pas, nu cred ca ne propunem fidelitatea desavarsita... Pur si simplu noi nu gandim la asa ceva. Cand se intampla sa se intample... reactionam in raport cu "libertatea" ce ni se da. Gelozia este buna si necesara, dar in limita bunului simt si nu prin impunerea de reguli si constrangeri. Recunosc din adancul inimii ca daca as fi avut in familie scene de gelozie si discutii duse la isterie, probabil ca as fi facut exact pe dos. Dar atat timp cat niciodata nu am simtit nefirescul in relatia de familie, si in ciuda atator situatii delicate, am reusit sa trec cu fruntea sus castigand incredere fara sa-mi dau seama, consider ca libertatea ce mi s-a oferit a fost de bun augur, fiindca am considerat ca m-as umili eu inainte de toate, daca as indrazni sa tradez. (Nu ma refer aici la episodul din Londra, unde din punctul meu de vedere era exceptia care-mi dadea regula peste cap ci la anii cand am fost aproape unul de celalalt si nimic nu incapea intre noi doi, inafara copiilor nostri, desi au fost si ocazii si influente)
Libertatea pentru omul de caracter inseamna demnitate si incredere. Daca totusi se intampla sa-si bage coada si cel ce "nu doarme", cred ca merita iertat daca a fost "accidental", iar cel iertat sa realizeze cat de mult pretuieste ceea ce are deja... Din pacate, din prea mult orgoliu si facandu-se trimitere tocmai la demnitate, se intampla sa se dezbine familii dintr-o prostie, ramanand copii tristi si zbuciumati si soti cu regretul ca poate s-au pripit...
Ceea ce am constatat in urma foarte multor cazuri de despartire, a fost ca, atunci cand ea a calcat stramb, nu a mai fost in stare sa-l suporte pe sot alaturi, chiar daca amantul avea un caracter infect si nu avea nici o sansa sa formeze cu el un cuplu. In ciuda aparentelor, barbatul este mult mai fidel familiei (casniciei) si foarte greu accepta divortul ca o solutie, pe cand femeia pune mult suflet si acolo unde altii ar pune... dinamita!...