Citat:
În prealabil postat de anna21
Da, Daniel, nici eu nu am spus altceva. Sunt de aceeasi parere cu tine.
Mesajul meu se referea la faptul ca cei care sunt pt impartasirea deasa au standarde inalte in ce priveste viata duhovniceasca.
Ma gandesc astfel: ca multi din cei care au scris despre impartasirea deasa s-au adresat in primul rand celor care stiu ca scopiul vietii lor este lepadarea de sine, sfintenia, dobandirea Sf. Duh. (de ex. Sf. Nicodim Aghioritul, din cat am inteles a scris spre folosul celor din Muntele Athos). Deci se adreseaza celor cu o cultura crestina solida.
Pe de alta parte, par. Ilie Cleopa si par. Arsenie Boca se adreseaza romanului de rand. Mi-am amintit aseara de o scrisoare in care par. Arsenie Boca (nu-mi amintesc deloc unde am citit-o ca sa dau link) se plangea de starea enoriasilor care nu inteleg razboiul nevazut, nu au paza gandurilor etc..
Deci vorbim de alt nivel de intelegere (fata de discursul sf parinti) si atunci mi se pare oarecum firesc ca acesti duhovnici (si altii asemenea lor) sa puna direct in fata credinciosului nevointa pe care o are de dus (posturi, abstinenta, rugaciune, metanii) pentru ca astfel si ei sa fie capabili sa se ridice la intelegerea unor invataturi pentru care poate ca altfel nu ar fi capabili sa le cuprinda.
Explica-i tu babei Safta ca trebuie sa se lepede de sine, sa moara pentru sine ca sa traiasca Hristos in ea. Ce va intelege?
Dar ii dai reguli precise cu ajutorul carora ea va intelege lepadarea de sine.
Aceste reguli par dure (de aceea se spune ca parintele Arsenie Boca este exigent).. dar eu spun ca prin comparatie cu scrierile Sf. Nicodim Aghioritul, de ex., nu este deloc dur.
Pana la urma scopul este acelasi, doar caile sunt adaptate nevoilor fiecaruia.
Asa imi explic eu lucrurile, poate gresesc.
|
Cu prima parte sunt de acord: este nevoie si de parinti care sa vorbeasca celor care nu au habar de nimic. Exista parinti pentru fiecare dintre noi.. numai sa stim sa ii ascultam.
Insa nu cred, nici in ruptul capului, ca avem voie, noi sau parintii, sa ii punem pe oameni automat in categoria 'baba Safta' care nu intelege si are nevoie se tutela si de infantilizare, adesea pe toata viata, ca sa inteleaga ceva sau sa ajunga undeva.
Din pacate cam asta reiese din ce scrii tu in rest.
Si de altfel si pe tine te pui in categoria babei Safta, in general, desi ai citit si ai inteles destule lucruri, si au auzit de lepadare de sine etc. Si intr=un fel, ne pui pe toti in aceasta categorie, daca nu am ajuns deja pe culmile sfinteniei.
Cum stim daca suntem sau nu baba Safta, si trebuie sa ascultam orbeste de niste reguli ca sa ne mantuim? hm?