Pacatul il facem atunci cind credinta noastra nu mai e puternica.Suntem slabi si rataciti pe cale.Ne abatem de drumul cel drept a lui Dumnezeu.Da valurile si ispitele vietii noastre de zi cu zi sunt grelle si uneori insuportabile.Si ca o esire , o solutie sau chiar razbunare alegem sa-l facem.Da ne este bine si suntem fericiti pe moment, ca in sfirsit ne-am atins scopul.Dar vai nu ne dam seama cit de mult gresoim.Dupa ce la-m facut cautam motivatia.Dar vine apoi o vreme cind Dumnezeu iti aduce aminte de ce ai fost inainte de al face si in ce hal esti acum.Atunci intervine mustrarea de constiinta, judecatorul suprem.In acele momente dupa ce realizezi cit de mult ai gresit simti ca nu mai ai nici o scapare te simti un nimic, o cirpa.Uneori iti vin si ginduri negre si cazi in deznadejde.Dar Dumnezeu care nu-ti vrea moartea ci intoarcerea ta la ce ai fost cindva, iti mai da un semn o umbra de speranta.Trebue doar sa-ti plingi cu lacrimi amare pacatul savirsit si sa te indrepti.Numai asa vei putea primi ertarea.Doamne ajuta.
|