[mariamargareta]

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XII)

Altă inconsecvenţă majoră se referă la transparenţa, respectiv opacitatea acestei veniri. În acelaşi mesaj întâlnim elogierea unei veniri a Domnului întru slavă văzută, sărbătorită acum de toţi cei care-L pot vedea la Pucioasa pe cel care zice “iată, vin cu slavă!”; pentru ca peste doar câteva rânduri să ni se vorbească despre o venire proiectată undeva în viitor şi în neştire, pe care puţini o vor vedea, şi o vor vedea numai cei care sunt treji şi au privegheat pentru ea:

“Ies înaintea ta cuvânt, lume fără de Dumnezeu. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a făcut Fiu al Omului prin Fecioară acum două mii de ani. Eu sunt Cel ce Mă sărbătoreşte lumea, născut, răstignit, înviat şi înălţat la Tatăl, Care M-a născut fără de ani mai înainte de toţi vecii. Dar mai este scrisă în Scripturi o sărbătoare a Mea, şi aceea este sărbătoarea celei de a doua veniri a Mea, şi iată, vin cu slavă şi Mă fac cuvânt care judecă viii şi morţii, iar împărăţia cuvântului Meu nu va avea sfârşit.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-3-97)

“O, lume fără de cale, o, omule fără Dumnezeu, vin să te judec şi să-ţi spun să faci pocăinţă înaintea Mea, căci cel ce se pocăieşte vindecându-şi vederea, acela Mă cunoaşte pe Mine în acest cuvânt cu care vin să judec viii şi morţii şi să înviez omul şi să Mă arăt în slavă mare peste pământ, aşa cum scrie în Scripturi. Dar mai întâi vin să-l trezesc pe om şi să-l pun să privegheze, ca să nu vin pe neştire cu slava venirii Mele ca Împărat al cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute de om.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-3-97)