Citat:
În prealabil postat de daniil96
eu nu am intalnit aceasta dare la o parte a caderilor ... pe motiv ca sunt nepremeditate
nu cumva introducem vrerea nostra/judecata noastra in loc de ce a duhovnicului? hotaram noi care sunt pacate ... care nu sunt pacate, sunt "doar greseli" ... deci nu trebuie marturisite
ceea ce spui tu este ca daca am cazut din netentie, din lipsa trezviei ... ne putem impartasi fara spovedanie, suntem curati?
mie mi se pare un taram foarte alunecos
|
Este adevarat ca pacatul nu este numai cel intentionat.
Totusi, Daniil, daca ar fi sa nu ne impartasim decat daca ne-am marturisit de fiecare data toate pacatele de toate felurile la duhovnic, apoi ar trebui sa ne spovedim o secunda inainte de a ne impartasi.
Pacatul nu este o lista de lucruri rele,
este o stare, ca o boala. In masura in care suntem pe calea de a ne indrepta, si urmam, deci, un tratament pentru aceasta boala care este pacatul, putem fi in comuniune cu Hristos. Cred ca asa ar putea fi rezumate lucrurile de care vorbeste Florin Ionut.
Daca avem recidive - adica daca facem pacate mai mari - atunci sigur ca ar trebui mai intai sa ne spovedim inainte de a reintra in comuniune cui Hristos.
Iar spovedania este ca o
terapie la care participam. Nu ca un dus la care ne spalam din cand in cand.