Adică să nu ajungem curioși de păcate ca să știm cum sunt exact ca marele gLumiail
eu... iar dacă din întâmplare și nebăgare de seamă am ajuns așa, am tras cu ochiul sau cu urechea sau cu pofta sau dracool nu s-a lăsat până nu ne-a băgat în gurlă ce voia el... hula din criză de foame și de păcate... atunci măcar să ne pocăim ca să ne îndreptăm și nu doar așa de formalismul prin care ne mai și lăudăm cu încă o aventură interesată și ispinteresantă... deci măcar
atât să
răbdăm, și să nu răbdăm... măcar
atât.