Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
Indiferent de ce v-aș explica eu (deși sunt convins că știți), "închinarea în duh și adevăr" nu va însemna niciodată închinarea în icoane și moaște.
Vă complicați inutil pentru a-mi demonstra necesitatea chipurilor în actul închinării. Dar stimată doamnă, icoanele nu sunt "partea vizibilă" a lui Dumnezeu, respectiv chipul Lui, adică Hristos. Aceasta ar fi adevărata blasfemie să confundăm o icoană cu είκών-ul Dumnezeului celui nevăzut (Col.1,15). Sper că nu aveți de gând să proferați o asemenea hulă...
|
Tricesimus, tu esti cel care te complici inutil incercand de atata vreme sa izbesti cu piciorul in tepusa.
Vorbeam despre a ramane in adevar atunci cand aducem inchinare in duh si in adevar.
Pana la Intrupare, nu avem un chip vazut al Dumnezeului celui nevazut. Odata cu Intruparea, se stie cum arata Dumnezeu, se stie ca are un Trup vazut care poate fi reprezentat.
Intrebarea este: merita acest chip vazut al lui Dumnezeu vreo cinste sau nu?
Adevarul ortodox e da.
Cei care nu cinstesc imaginea vazuta, chipul (eikon-ul) recunosc tocmai prin asta ca () chipul vazut al Dumnezeului celui nevazut nu merita nici o cinste.
Precizare importanta: reprezentarea iconografica a acestui Chip (eikon, icoana) pe un suport material- lemn, sticla, zid etc. nu e consubstantiala cu Modelul reprezentat, ci doar ne anunta prin duhul care o transcende prezenta Celui caruia ii datoram adorare.
Deci in ortodoxie nu confunda nimeni imaginea din icoana cu Persoana reprezentata in icoana.
si inca o precizare importanta pt. ortodocsi - a cinsti icoanele fara a ne stradui sa implinim invatatura lui Hristos nu ne plaseaza automat in rai.