Traditia trebuie lasata asa cum a fost stabilita de Sfintele Sinoade Ecumenice. Orice modificare a ei functie de "anumite necesitati descoperite de Biserica" reprezinta o innoire a Sfintei Traditii si ca urmare e supusa anathemismelor mentionate in mesajul trecut.
Acum sa raspund la a doua intrebare a ta, citez:
Citat:
|
2. Va rog sa explicati mai detaliat cum se sincronizeaza timpul spiritual, ceresc, despre care vorbiti, cu timpul profan, masurat fie dupa calendarul iulian fi dupa cel gregorian. Unde apare intersectia dintre cele doua si in ce temei ?
|
Raspuns:
Voi prezenta mai pe larg modul in care inlocuirea calendarului iulian niceean [al Sfintilor Parinti ai Intaiului Sinod Ecumenic de la Niceea de la anul 325 dupa Hristos] cu calendarul gregorian afecteaza respectarea Sfintelor Canoane.
Voi incepe cu cele patru reguli privitoare la data praznuirii Pastelui, stabilite de Sfintii Parinti ai Sinodului I Ecumenic de la Niceea:
1.Pastile trebuie praznuit intotdeauna dupa primavareasca isimerie (echinoctiul de primavara) – stabilita o data pentru totdeauna din motive teologice la 21 martie pentru fiecare an si nimanui sa nu-i fie iertat a schimba aceasta data, fie el mirean sau ierarh;
2. Pastile nu se cade a se praznui in aceeasi zi cu evreii;
3. Pastile nu trebuie sa se tina niciodata mai inainte de primavareasca isimerie (echinoctiul de primavara), ci dupa cea dintai luna plina a lui martie, care va fi dupa echinoctiu;
4. Pastile sa se tina in cea dintai duminica care va fi dupa luna plina a lui martie (cf. Pidalionului).
Regulile 1. si 2. le avem din Canonul 7 al Sfintilor Apostoli, iar 3. si 4. sunt stabilite de predaniile Sfintilor Parinti.
Deci, data Pastelui e legata de doua fenomene creesti (echinoctiul de primavara – 21 martie, data neschimbatoare) si luna pascala (sau plina, cu data schimbatoare). Luna pascala poate cadea mai devreme sau mai tarziu fata de echinoctiul de primavara (21 martie), de unde rezulta instabilitatea datei Pastelui. In cazul in care luna plina cade incepand cu 21 martie se numeste luna pascala, iar daca cade inainte de 21 martie se numeste nepascala, caz in care se mai asteapta 29 de zile (= perioada dupa care luna revine in acelasi punct din spatiu), dupa care apare urmatoarea luna plina si de aici in continuare se calculeaza data Pastelui.
Exemplu de calculare a datei Pastelui:
1. 20 martie (2 aprilie stil nou) = luna plina nepascala; se mai asteapta 29 de zile pana la 18 aprilie (1 mai s.n.). In cazul in care 18 aprilie cade duminica, se mai asteapta inca 7 zile , pana duminica viitoare (25 aprilie, 8 mai s.n., data care poate fi cea mai tarzie la care se praznuieste Pastile);
2.daca una dintre datele 21 martie, 22 martie, 23 martie, etc, va fi zi cu luna plina, atunci aceasta luna plina este si pascala. In plus, daca prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, se mai asteapta o saptamana, pana duminica urmatoare, cand se va praznui Pastile. In caz contrar (prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara nu cade duminica), Pastile va fi praznuit in prima duminica de dupa aceasta data.
IMPORTANT: Din punctul de vedere al teologiei, Domnul Iisus Hristos nu este numai capul nevazut al Bisericii, ci si axa timpului, centrul istoriei religioase a omenirii. Inainte de El, istoria se indrepta spre El, era orientata mesianic spre El, cu alte cuvinte, era timpul de asteptare. Hristos e vesnic prezent in timp, in Biserica si in istorie. Dupa intruparea Fiului lui Dumnezeu, a inceput “plinirea vremii” (Efeseni, 1, 10). Fiecare act divin din iconomia mantuirii a avut loc in trecut, intr-un anumit moment al istoriei, insa care moment devine prezent continuu in tainle Bisericii. Astfel, in timpul marilor praznice, ca Invierea Domnului sau Nasterea Domnului, noi ne transformam intr-un fel in martori oculari ai evenimentelor, devenind contemporani cu ele.
(va urma)