Referitor la minuni eu le cred pe cele scrise in Sfanta Scriptura.Referitor la alte minuni nu ma pot pronunta,nu pentru ca le-as contesta dar pentru ca nu am suficiente argumente sa ma pronunt.Accept ideea ca Cel de Sus poate face ce doreste si cand doreste fara sa ma intrebe pe mine si prin urmare, este sigur ca a facut,face si va face multe lucruri pe care eu ori nu le stiu,ori nu le inteleg ori nu trebuie sa le inteleg.Diferenta dintre o inteligenta suprema si independenta in raport de o inteligenta limitata si dependenta,din tote punctele de vedere, de prima.Din moment ce A l-a generat pe B si B este parte a lui A>rezulta ca B va cunoaste dar in masura in care A va dori,fie si dpdv al perspectivei. In plus cred cu tarie ca exista false minuni,extrem de reale in aparenta si care nu mai este nevoie sa spun pe cine au drept autor.

Referitor la zeii substitut.Recunosc ca si pe mine m-a preocupt acesta idee destul de mult timp dar depinde de perspectiva din care privesti problema.La nivelul nostru pare o idee extrem de reala.Voi incerca sa-ti argumentez pozitia mea tot cu un episod biblic.De fapt cu doua episoade biblice.

2 scurte precizari:Fiind protestant ma raportez la Sfanta Scriptura(nu doresc o polemica pe acesta tema ci doar imi precizez politicos pozitia) pe principiul Sola Scriptura dar inteles in urmatorul mod:

A).,,Din păcate încă se crede că sola Scriptura înseamnă respingerea Tradiţiei şi a teologiei Părinţilor Bisericii. Situaţia este însă cu totul alta, principiul sola Scriptura nefăcând altceva decât să repoziţioneze sursele de autoritate în teologie.Nimeni nu poate face teologie fără să-şi pună mintea la lucru, deci fără să gândească cel puţin într-o oarecare măsură. Apoi, e nevoie de propria experienţă personală, care poate confirma sau infirma experienţa de viaţă a altora. Mai apoi, cu siguranţă nu în ultimul rând, e nevoie de Scriptură, cel puţin pentru a face teologie creştină.

Potrivit teologiei protestante, raţiunea şi experienţa, care au dus la apariţia scrierilor patristice şi a Tradiţiei Bisericii în urma studierii Scripturii de către teologii creştini, se subordonează Scripturii. Asta înseamnă sola Scriptura, anume că autoritatea finală în teologie este Scriptura, adică Biblia, singura în măsură să judece atât raţiunea, cât şi experienţa personală şi, implicit, tradiţia bisericească. Repet, sola Scriptura se referă exclusiv la faptul că Scriptura este autoritatea finală, NU singura autoritate, în teologie. Respingerea oricărei autorităţi teologice cu excepţia Scripturii este dată nu de principiul sola Scriptura (numai Scriptura, adică numai Scriptura deasupra tuturor celorlalte surse de autoritate teologică), ci de expresia nuda Scriptura (Scriptura dezgolită de orice altă sursă de autoritate), aceasta din urmă fiind folosită de unele dintre grupurile protestante radicale.

Reformatorii au fost extrem de interesaţi de scrierile Părinţilor Bisericii pe care, spre deosebire de operele scolastice, le socoteau mult mai demne de crezare în privinţa interpretării Scripturilor. Iată de ce reformatorii au produs ediţii critice ale multora dintre scrierile Părinţilor Bisericii, mulţi dintre teologii protestanţi fiind interesaţi de tot ce însemna cultura antică. De fapt, după cum bine se ştie, reformatorii, cel puţin cei din prima generaţie, au fost şcoliţi în spiritul umanismului renascentist, al cărui slogan a fost dintotdeauna ad fontes (înapoi la origini, adică la sursele antichităţii greco-latine, printre acestea fiind şi scrierile care alcătuiesc Sfânta Scriptură). Aşadar, reformatorii au fost preocupaţi nu doar de teologia patristică, ci şi de filozofia clasică greacă şi latină. Melanchthon, de pildă, era extrem de preocupat de scrierile lui Seneca, Euripide si Plautus."

B).Intrucat vorbim de lucruri pe care nimeni nu le poate explica complet cu exceptia Celui de Sus trebuie sa-ti marturisesc ca explicatia mea s-ar putea sa te dezamageasca.Explicatia la care as subscrie ar raporta intreaga problema la slabiciunea firii umane.

Explicatia la care subscriu>2 scene in interpretare combinata:


1).Exodul 20:18-19: ,,Şi tot poporul a auzit fulgerele şi tunetele şi sunetul trâmbiţelor, şi a văzut muntele fumegând; şi văzând, tot poporul s-a dat înapoi şi a stat departe, temându-se. Apoi a zis către Moise: "Vorbeşte tu cu noi şi vom asculta, dar Dumnezeu să nu grăiască cu noi, ca să nu murim".

,,Atunci când Dumnezeu a dat Legea Sa la Muntele Sinai a coborât din ceruri în mijlocul acelui nor gros, cu tunete şi fulgere. Momentul în care Dumnezeu a coborât pe vârful Muntelui Sinai şi l-a chemat numai pe Moise să urce în prezenţa Sa imediată pentru a primi Legea este un moment dramatic în istoria umanităţii. Apoi poporul, după ce a auzit Legea, după ce a văzut de departe fulgerele, a auzit tunetele şi a văzut acel nor coborând pe munte, a venit la Moise şi i-a spus: "Moise, vorbeşte tu cu noi şi vom asculta. Dar, orice ai face, să nu-L mai laşi pe Dumnezeu să ne vorbească, pentru că vom muri."

Astfel, poporul a păstrat o distanţă între el şi prezenţa reală a lui Dumnezeu.Acel moment nu a fost unul singular în istoria umanităţii. Este ceva ce se află în natura noastră căzută. Preferăm să ascultăm mai mult de oameni decât de Dumnezeu. Nu dorim să intrăm prea aproape în prezenţa lui Dumnezeu, deoarece a intra în prezenţa imediată a lui Dumnezeu înseamnă a intra în acel loc al spaimei sfinte în care creatura tremură şi se teme pentru propria-i viaţă. "

2).Exodul 32:15-19: ,,După aceea Moise, întorcându-se; s-a pogorât din munte, cu cele două table ale legii în mână, scrise pe amândouă părţile lor - pe o parte şi pe alta erau scrise.Tablele acestea erau lucrul lui Dumnezeu şi scrierea era scrierea lui Dumnezeu, săpată pe table. Atunci, auzind Iosua glasul poporului răsunând, a zis către Moise: "În tabără se aud strigăte de război". Iar Moise a zis: "Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruiţi; ci eu aud glas de oameni beti".Iar după ce s-a apropiat de tabără, el a văzut viţelul şi jocurile şi, aprinzându-se de mânie, a aruncat din mâinile sale cele două table şi le-a sfărâmat sub munte."

,,Sunetul cântării pe care Moise şi Iosua l-au auzit venind de departe era atât de vesel, atât de strident, atât de entuziast încât a fost confundat cu sunetele produse de război. Ceea ce au auzit Moise şi Iosua de la distanţă a fost, după cum s-a văzut, cel mai bine reprezentat serviciu de închinare din istoria planetei, în care fiecare individ din tabăra lui Israel a venit să se închine. Corul cânta cu foarte mare entuziasm, întreaga adunare cânta cu aşa entuziasm iar muzica pe care o cântau era atât de populară, încât fiecare a luat parte.Nu numai asta, ci în acel serviciu de închinare se şi dansa.Şi fiecare participa.Au venit cu toţii să se închine viţelului de aur. Aceasta este relatarea biblică despre degenerarea totală în idolatrie a lui Israel.

În timp ce Dumnezeu Însuşi a coborât pentru a-Şi descoperi Legea lui Moise, poporul dorea cu totul altceva. Ei nu-L doreau pe adevăratul Dumnezeu.

Ei vroiau să venereze ceea ce era relevant şi ce avea sens pentru ei. Ei doreau o închinare care să semene cu cea a popoarelor din jurul lor, una care să se integreze în cultura lor, care să-i aducă pe oameni la închinare şi care să-i stimuleze pe oameni. Şi chiar au găsit acest gen de închinare. Au găsit un mod de închinare la care au participat cu toţii. Însă a fost un mod de închinare cu desăvârşire blasfemator şi complet opus primelor două porunci pe care Dumnezeu tocmai li le dăduse. Şi în timp ce Moise coboară ţinând în mâini tablele de piatră, acolo jos ei au un alt dumnezeu în afară de Dumnezeu. Sunt acolo, cu chipul lor cioplit. Sunt acolo închinându-se în chip fals şi blasfemator. "

Asadar asta cred.Nu dorim să intrăm prea aproape în prezenţa lui Dumnezeu si vrem sa veneram ce are sens pentru noi,in interpretarea nostra meschina.Din acesta cauza istoria a fost populata de o serie de falsi zei,false interpretari si motiv de idolatrie si pacat.

Ar ramine intrebarea: pai ce vina aveau aceia? Dumnezeu lor nu le spuse nimic,de unde sa stie. Aici as invoca 2 argumente> cartea ,,Crestinismul redus la esente"a lui CS Lewis si argumentarea Parintelui Cleopa de aici.Din lipsa de spatiu si timp,cu riscul ca te-am plictisit crancen,atat pot eu sa-ti explic Ai2.Sunt oameni luminati pe lumea asta sau daca nu mai sunt ei au ramas scrierile lor.In fata mintii lor luminate de Cel de Sus,a explicatiilor lor pline de intelepciune,subsemnatul se da cu respect la o parte.

Cel de Sus sa fie alaturi de tine