[mariamargareta]

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXV)


Paralelismul cu neprimirea pe care Anna şi Caiafa I-au făcut-o lui Hristos, Care a venit văzut de toţi timp de 3 ani şi jumătate la propovăduire pe pământul sfânt, şi neprimirea unui “Hristos” care vine nevăzut de nimeni timp de peste 55 de ani la Pucioasa este fals şi pueril. Arhiereii Anna şi Caiafa L-au văzut pe Hristos cu ochii lor şi au ştiut de minunile Sale care-L dovedeau cine este. Teologii ortodocşi n-au văzut nimic la Pucioasa, în afară de o colecţie de predici contradictorii, adesea agramate, pline de ciudăţenii şi de erezii, susţinute de o mână de oameni certaţi cu disciplina de biserică şi adesea certaţi între ei cu ură de moarte, dintre care nu puţini au avut şi au grave dereglări psihice. De la o ediţie la alta, cărţile pucioşilor care reproduc aceste predici sunt modificate fraudulos, pentru a ascunde unele formulări greşite sau exprimări hazardate, mistificatorii pucioşi dovedind astfel un dispreţ total faţă de valoarea şi puritatea aşa-zisului “Cuvânt al lui Dumnezeu” de la Noul Ierusalim – Pucioasa.

Din nou răstălmăcesc pucioşii Sfânta Scriptură şi pe acest subiect. Plecând de la proorocia (Marcu 8,38; Luca 9,26) care spune că Fiul Omului se va ruşina de cei care se ruşinează de El şi de cuvintele Lui, pucioşii sugerează că expresia “cuvintele Mele” nu se referă (numai) la ceea ce a rostit Iisus pe pământ (cuvinte din care o mică parte au fost consemnate în scris de către cei patru evanghelişti) ci (şi) la cuvintele adunate de către pucioşi în colecţia de pilde intitulată de ei “Cuvântul lui Dumnezeu”, pilde rostite între anii 1955-2010 (şi continuă). În consecinţă, ei deduc că proorocia respectivă vorbea despre “venirea de azi în cuvânt a Domnului de la Pucioasa” şi nu despre venirea de atunci a Domnului Iisus, în urmă cu circa 2000 de ani. Motiv ca să-i mustre din nou pe teologi şi să-i întrebe de ce nu cred în “venirea Lui de azi în duh, la Pucioasa”:

“O, ce veţi face voi, căci curând, curând veţi fi ruşinaţi şi căzuţi cu faţa în ţărână. Curând, curând slava voastră de azi se va ridica împotriva sufletelor voastre, căci Eu prin Evanghelie aşa am zis: "Oricine se va ruşina cu Mine şi cu cuvintele Mele în neamul acesta păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru mărirea Tatălui Său cu sfinţii îngeri". Iată, despre venirea Mea vorbeam atunci. Cum, dar, spuneţi voi că nu vin? Cum, dar, mărginiţi voi venirea Mea?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Apoi liderii pucioşi lansează în forţă o tiradă sforăitoare ce se vrea a fi cât mai fioroasă cu putinţă, declamând în numele “Dumnezeului” lor, care se prezintă drept “Fiul Omului” (dar nu este, căci dacă ar fi, ar avea trup de om, nu ar fi doar un duh nevăzut-necunoscut, care se ascunde sub o haină transparentă de “cuvânt”), Care vine cu putere ( dar nimeni nu-L vede venind, iar de puteri se plânge adesea că-L lasă şi atunci le cere ajutor liderilor pucioşi şi ciracilor lor) şi cu slavă multă ( o slavă care nu există, căci nici nu străluceşte şi de nimeni nu se vede şi nu se cinsteşte) că nu-i recunoaşte pe teologi cine sunt şi îi somează să se prezinte. Or, dacă ar fi Atotştiitor, ar spune El cine sunt şi i-ar da pe faţă pe fiecare după numele său şi le-ar da pe faţă şi lucrările lor şi pentru cine lucrează în ascuns:

“Eu, Domnul Iisus Hristos, Arhiereul Cel mare, vin şi vă întreb pe voi: cine sunteţi voi? Să audă în lung şi în lat tot omul ce vă întreb Eu pe voi, că aceasta vă întreb: cine sunteţi voi? Iată, Eu vă spun cine sunt: Eu sunt Fiul Omului, Care vine cu putere şi cu slavă multă ca să se împlinească Evanghelia venirii Mele. Dar voi, cei care staţi împotriva acestei Evanghelii, cine sunteţi? Vă întreb ca să găsească tot omul răspuns la întrebarea Mea. Voi, cei care staţi împotriva venirii Mele cu sfinţii şi cu îngerii întru mărirea Tatălui Meu, cine sunteţi voi? Răspundeţi-Mi! Voi, cei îmbrăcaţi în haina lui Dumnezeu ca să vă vadă oamenii şi să vă slăvească mai mult decât pe Mine, Domnul, cine sunteţi şi ce lucrare aveţi de lucrat şi cui o lucraţi? Răspundeţi-Mi!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Ziua celei de a treia veniri a “Domnului” de la Pucioasa nu vine dintr-o dată, ci vine treptat şi agale, apropiindu-se în fiecare zi câte puţin şi din zi în zi mai mult. Morţii n-au înviat încă, deşi aud glasul care îi cheamă spre înviere şi se pregătesc şi ei de înviere, înviind puţin câte puţin, din zi în zi mai mult până la învierea deplină:

“Ziua Mea vine din zi în zi mai mult, iar Eu, Domnul, mai bine Mă înţeleg cu cei din morminte decât cu cei vii cu trupul, căci morţii aud glasul Meu din zilele acestea şi se pregătesc pentru înviere, dar cei vii cu trupul trăiesc în sângele lor, iar Eu, Domnul, scriu cartea judecăţii şi o ridic între cer şi pământ şi vin prin ea pentru tot omul, şi fericit este cel ce aude glasul Meu din cartea aceasta şi se aşează întru venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Pucioşii îndrăgesc trihotomia, pretinzând că ei sunt singurii care iubesc cu duhul şi cu trupul şi cu sufletul venirea Domnului şi stau înaintea Lui, ca să poată El să vină:

“Iar voi, cei ce staţi înaintea cuvântului Meu […] curând, curând harul Meu vă va arăta pe voi cu Mine înaintea neamului omenesc, iar ziua Mea cea mare va fi vouă strălucire şi salvare, căci voi aţi iubit cu duhul şi cu trupul şi cu sufletul venirea Mea şi aţi stat înaintea Mea ca să vin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 02-04-2000)

Începutul venirii Domnului cuvânt la Pucioasa a fost în şi din mireasa fecioară Verginica, ajutat fiind de legiuni de duhuri prefăcute în îngeri ai luminii (v. 2 Cor.11,14), pe care Domnul a peţit-o (deşi după câţiva ani ea L-a trădat pe Mire şi s-a măritat cu un biet muritor, cu Nicolae Stoica; acesta, la rândul lui, a trădat-o şi el pe Verginica după alţi câţiva ani, încurcându-se cu altă femeie şi plecând după ea):

“Când Eu am peţit-o pe Verginica pentru venirea Mea cuvânt în ea şi din ea, tot aşa am lucrat, şi M-am ajutat cu îngerii luminii, cu îngerii vestirilor cereşti, cu îngerii mângâierii şi ai iubirii şi cu sfinţii binecuvântărilor Mele, căci sfinţii din cer au fost cei credincioşi între oameni pe pământ şi M-am sălăşluit în ei prin credinţa lor.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)