[mariamargareta]

266. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XXVI)


“Ziua venirii Domnului” , despre care se vorbea în mesajul din 02-04-2000, este de fapt “zilele venirii Domnului”, că e mai multe! În consecinţă, şi lucrările sunt mai multe, nu mai este o singură “lucrare” sau “lucrătură” ca până acum:

“O, fiilor străjeri la ieslea aceasta de cuvânt, bucuraţi-vă că Domnul este la voi şi vă înconjoară cu harul Său şi vă binecuvintează pentru El şi pentru lucrările Sale din zilele acestea ale venirii Lui. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

“Dumnezeul” Pucios este însă tare obosit şi are nevoie mare de odihnă. A obosit de 55 de ani de alergături peste tot şi de strigături în lung şi-n lat după om, dar toate în van. Este şi neajutorat, şi de aceea se ajută El cu liderii pucioşi, ca să Se binevestească şi să-Şi sfârşească de lucrat venirea care întârzie să vină, şi abia după aceea să se odihnească cu oaia în braţe, aşa cum zice că scriu Scripturile despre a doua venire a Lui cu oaia în braţe:

“Voiesc, fiilor, să nu Mă odihnesc vestindu-Mă. Voiesc să vin mereu şi să strig în lung şi în lat peste om. Voiesc să Mă ajut cu omul ca să Mă binevestesc peste tot, să Mă ajut aşa cum Mă ajut cu voi, să Mă creadă omul aşa cum M-aţi crezut voi şi să-Mi sfârşesc de lucrat venirea Mea, şi apoi să Mă odihnesc împreună cu omul pentru bucuria Tatălui Meu, Care Mă aşteaptă să Mă duc lângă El cu omul în braţe, cu oaia în braţe. Este scris în Scripturi de cea de a doua venire a Mea, dar omul scoate Scripturile Mele de la el şi citeşte de pe pământ şi crede ce citeşte el şi se duce omul de la Mine.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

O fi spunând ea Scriptura că Hristos e aşteptat acum cu a doua Sa venire, dar “Dumnezeul” Pucios spunea la începutul “propovăduirii” Sale că El este deja la a treia venire (!!!) şi că a coborât a treia oară în mai multe locuri, ca să nu creadă cineva că a fost vreo iluzie – vezi mesajul din 22 iunie 1957. Oare şi El face acum cu Scriptura ca şi omul, despre care spune că “scoate Scripturile Mele de la el şi citeşte de pe pământ şi crede ce citeşte el şi se duce omul de la Mine”? Pare se că da – presupunând că nu Se contrazice, uitând de la mână pân-la gură ce spunea în gura mare prin 1957:

“... O, copiii Mei, am venit a treia oară. […] Iată, am venit a treia oară. Acum sunt în Duh, şi M-am pogorât în mai multe locuri […].” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 22 iunie 1957)

Deşi această a treia venire a Domnului este acum şi aici ( “iat-o!”, se spune), totuşi omul nu o vede şi nu o aude, ca şi când n-ar fi. Dar pucioşii merg pe principiul: “dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”. Şi de aceea liderii lor le îndrugă poveşti cu “Cel venit din cer de la Tatăl”, şi de ce a venit El cuvânt pe pământ: ca să-l trezească mai întâi pe om; ca să-l facă pe om să se mai şi teamă, pentru ca să nu-I mai dea peste mâna Lui cea nevăzută atunci când ea se atinge de ochii şi de urechile omului cele văzute; ca să-l tragă apoi pe om cu forţa de pe drumul pierzării lui; ca să-i vorbească omului la urechea lui cea surdă; ca să-i dea omului de lucru pentru că fie era şomer, fie îşi lua singur de lucru şi nu era bine; ca să-l înveţe pe om ce şi cum să facă şi să lucreze totodată; şi mai ales, ca să-i fie omului stăpân, iar stăpânitorul lumii acesteia să se numească de acum încolo “Dumnezeu (de la Pucioasa)”, şi nu Satana, şi aşa să fie primit la venirea Lui ( nu această a treia venire, despre care a zis “iat-o!”; ci cealaltă, care va veni, a patra venire):

“O, când, omule, te vei trezi? Când te vei teme de cele ce faci tu? Când, oare? Venirea Mea iat-o, dar tu nu auzi şi nu vezi. Lasă-Mi mâna să se atingă de ochii tăi, şi apoi de sufletul tău şi de urechea ta, omule. Mereu, mereu Mă binevestesc în preajma ta venit din cer ca să te trag de pe drumul pierzării, […] învaţă-te cu Mine, omule, că de aceea am venit de la Tatăl cuvânt în calea ta. Iată, de aceea am venit din cer de la Tatăl. Am venit să vorbesc cu omul şi să-l învăţ cu Mine pe om. Ca să-i dau de lucru am venit, dar să-i dau Eu, nu să-şi ia el, că dacă îşi ia el nu e bine. […] Iată de ce am venit Eu din cer, de la Tatăl, pe pământ. Am venit să vorbesc Eu însumi cu omul şi să-l învăţ ce să facă, ce să lucreze, că e bine să-i dau Eu omului de lucru, nu să-şi ia singur. […] Eu am venit pe pământ să-i fiu omului stăpân, să aibă omul stăpân pe Dumnezeu, nu pe satana, căci fiecare îşi slujeşte stăpânul, şi nu este nici un om fără stăpân, nu este, iar sfârşitul fiecăruia va fi după faptele lui la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

“Poporul” pucios este planificat a fi un popor ales, asemenea poporului Israel al Vechiului Testament. Va fi un popor de elite, iar elitismul este împins până la schisma totală de restul societăţii. Pucioşii nu trebuie să mai depindă de nimeni din lume şi de aceea până la venirea Domnului trebuie însuşite în popor toate meseriile posibile, astfel încât independenţa faţă de lume să fie totală:

“O, poporul Meu, poporul Meu, […] Eu pe tine te-am învăţat mereu, poporul Meu de azi, şi ţi-am spus să stai lângă cuvântul Meu ca să nu pieri. Să stai până voi veni, aşa ţi-am spus. Ţi-am spus că voiesc să te ridic şi să fac din tine lucrători pe potriva Mea. Am spus vouă că voiesc să fac din voi ucenici de ai Mei, doctori de ai Mei, învăţători de ai Mei, zidari de ai Mei, croitori de ai Mei, servitori de ai Mei, preoţi şi arhierei de ai Mei să fac din voi, şi să fiţi neamul Meu cel sfânt de la venirea Mea; şi am spus că vă voi da de lucru, ca nici unul din voi să nu fiţi fără lucru, căci vai omului care vine la Mine ca să stea fără lucru! ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-04-2000)

Aşadar, pucioşii se vor face ucenici singuri, se vor doftorici singuri, se vor instrui singuri, îşi vor zidi singuri, îşi vor croi haine singuri, vor sluji în biserică singuri, fără preot de la episcopie. Unele dintre aceste aspiraţii le-au şi pus în practică, altele (încă) nu. Preoţi şi-au ridicat singuri dintre ei (preoţi necanonici, desigur), dar doctori stomatologi, (încă) nu. Zidiri îşi fac singuri, dar cărămizile şi cimentul le cumpără de pe piaţă. Haine îşi croiesc singuri, dar stofele, acele şi aţa le cumpără de la magazin. Maşinile electrice de cusut au învăţat singuri să le folosească, dar curentul electric le vine pe sârmă de undeva, de unde ei nu ştiu. Dacă vine de la diavolul? Automobile au învăţat să conducă pucioşii, dar benzină nu scot din puţul lor din fundul curţii, ci cumpără pe bani peşin de la benzinării. Iar benzina în mod sigur e de la diavolul, că aşa spun liderii pucioşilor, că petrolul este spurcat de păcate: cică “s-a format în pământ la presiuni şi temperaturi înalte, din grăsimea păcătoşilor care au fost scufundaţi în adâncuri când Foc şi Pucioasă au căzut din cer peste sodomiţii şi gomoriţii din vechime”. Iată-i pe pucioşi profund neîmplinitori ai “Cuvântului”, folosindu-se din plin de serviciile ascunse ale diavolului care le simplifică viaţa de pe pământ şi le-o îndulcesc şi pentru care ei plătesc cu bani, adică tot cu ochiul diavolului, care le vede şi le iscodeşte şi le înscrie la catastif toate neîmplinirile “Cuvântului”.