Nu am spus acord am spus punct comun al analizei.Adica am ajuns cu analiza la un anumit nivel,nu neaparat si pe aceiasi lungime de unda.In plus nu am spus Credinta fara fapte ci ca distinctia este data de o justificare diferita.Cum s-a justificat Avraam? Pai sa vedem.

,,După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: "Avraame, Avraame!" Iar el a răspuns: "Iată-mă!"
Şi Dumnezeu i-a zis: "Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care ţi-l voi arăta Eu!"
Iar a treia zi, ridicându-şi Avraam ochii, a văzut în depărtare locul acela.
Atunci a zis Avraam slugilor sale: "Rămâneţi aici cu asinul, iar eu şi copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi".
Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună.
Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tatăl său, şi a zis: "Tată!" Iar acesta a răspuns: "Ce este, fiul meu?" Zis-a Isaac: "Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?"
Avraam însă a răspuns: "Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!" Şi s-au dus mai departe amândoi împreună.
Iar dacă au ajuns la locul, de care-i grăise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor.
Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis: "Avraame, Avraame!" Răspuns-a acesta: "Iată-mă!"
Iar îngerul a zis: "Să nu-ţi ridici mâna asupra copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău".
Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său."

Oircine din ziua de azi,cand citeste situatia lui Avraam,sau al lui Iov,ramine pe ganduri.Oare cati dintre noi am avea o asemenea Credinta sau cati dintre noi am da dovada de asemenea fapte?Prefer sa nu ma gandesc la un raspuns sincer.A vrut sa-l testeze Cel de Sus pe Avraam?Daca este asa atunci a ales cel mai extrem mod de testare pentru un tata:jertfa propriului fiu.Orice tata ar prefera sa moara el decat fiul sau dar dreptul Avraam nu a ezitat.Cumva promtitudinea sa atat prin raspuns ,,Iată-mă"cat si prin determinarea actiunii ne trimit cu gandul la cuvintele Mantuitorului:

,,Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa."(Matei 10:43-35)

,,Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine"(Matei 10:37)

Este greu de spus ce era in sufletului lui Avraam cand a pregatit lemnele si cele trebuincioase de drum.Nu ne putem imagina ce a simtit cand fiul sau l-a intrebat unde este jertfa iar tatal l-a asigurat ca Cel de Sus va avea grija de oaia jertfei sale.Daca est cineva tata pe aici il rog sa-si imagineze scena in calitate de tata.Este cutremuratoare.
Faptele de pina acum ale lui Avraam sunt ireprosabile.Nu s-a indoit ci a actionat,indiferent cat de mult suferea.Traia drama vietii sale din iubire pentru Cel de Sus.

In momentul de maxima tensiune ingerul opreste drama.Uitati-va la ce spune:,,Să nu-ţi ridici mâna asupra copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău" Versiunea Anania traduce si mai sugestiv:,,Să nu-ţi ridici mâna asupra băiatului, nici să-i faci vreun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi că de dragul Meu nu l-ai cruţat nici pe fiul tău cel iubit!“

In ambele situatii primim confirmarea:faptele fusesera un test pentru frica sfanta a lui Avraam fata de Dumnezeu,
frica sfanta ce este dragostea Credintei.Totusi Avraam actionase doar in baza faptelor?Avem un indiciu deseori igorat chiar in text:,,Atunci a zis Avraam slugilor sale: "Rămâneţi aici cu asinul, iar eu şi copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi".

De ce si-ar fi mintit Avraam slugile?Acestea nu ar fi cutezat sa-l opresca si in plus stia ca nu se vor mai intoarce amandoi.Ar fi mintit la intoarcere cu privire la motivul jertfei?Greu de crezut ca Avraam ar fi mintit in Numele Domnului.Si atunci care este exlicatia acestor cuvinte?

Avea cumva Avraam speranta ca Cel de Sus va opri cumva drama sa personala?Poate si asta dar poate este si altceva.Mergeti in spate la Geneza 15:1 >,,După acestea, fost-a cuvântul Domnului către Avram, noaptea, în vis, şi a zis: "Nu te teme, Avrame, că Eu sunt scutul tău şi răsplata ta va fi foarte mare!"

Asadar Avraam avusese o promisiune directa a Celui de Sus.Stia ca orice i-ar fi cerut ar fi fost drept.Stia ca orice i-ar fi cerut ar fi fost spre binele Lui.Cel de Sus l-a incredintat pe Avraam ca ii va fi scut si rasplata.Daca il va lua drept scut,prin Credinta in promisiunea Sa atunci rasplata sa va fi mare.Si a fost.

Credinta Lui Avraam in promisiunea Celui de Sus nu s-a clatinat in pamintul Moria.Avraam poate a sperat,atunci in fata slugilor,ca Celui de Sus ii va fi pina la urma mila.Asa am crede noi cei lipsiti de Credinta.El era insa manat de Credinta in Cuvantul Domnului si a mers pina la capat.Raspunsul sau catre baiatul sau tot asta arata:

,,Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale"

Stia ca daca l-ai ales pe Cel de Sus scut prin Credinta in dreptatea rasplatei sale Cel de Sus nu se va schimba.EL nu se schimba niciodata.Poate a sperat dar a lasat totul,prin Credinta,in ultima instanta in mainile Domnului si in Judecata Sa dreapta.

Faptele sale au fost rodul Credintei sale in Cuvantul si promisiunea Domnului.Faptele lui Avraam nu au rasarit din neant ci din Credinta,atat de puternica,atat de neclintita incat a determinat inclusiv punerea propriului sau fiu sub cutit.Acum o sa scriu iar ce am scris intr-un post mai devreme:,,Credinta genereaza fapta iar cel ce o face stie ca meritul ii apartine in totalitate Celui de Sus iar slava pentru asta se cuvine doar Lui".

Si cand v-am spus asta sa stiti ca stiam cum a numit Avraam acel loc,iar acel nume este justificarea lui Avraam,
exprimata prin fapte dar generata prin Credinta: ,,Iahve-ire"=Dumnezeu poartă de grijă