Aceasta disputa intre oameni care sunt si unii si altii buni ortodocsi (fiecare in felul sau) nu mi se pare una fericita. Iar acuzele lansate cu prea multa usurinta, de asemenea nu fac cinste.
Ascultarea in Biserica este neconditionata? Viitorul Bisericii este doar in mana ierarhilor, restul credinciosilor fiind o turma muta?
Daca privim in istorie, lucrurile nu stau asa. Trupul viu al Bisericii, in totalitatea sa, este pastratorul adevarului. Ierarhii au nu numai drepturi, dar si indatoriri. Arhieria nu inseamna numai conducere, dar si slujire. Este adevarat ca in mod normal fiecare trebuie sa-si vada de rostul sau in Biserica, asa cum a randuit Dumnezeu, dar cand un madular nu-si mai indeplineste bine functia, aceasta e preluata de altele.
Va aduc aminte celor care vreti sa inchideti gura celorlalti cu "porunca ascultarii" ca in ortodoxie nu adevarul depinde de autoritate, ci autoritatea depinde adevar . Altfel am fi catolici, caci in catolicism adevarul (fie de credinta, fie moral, fie canonic) este ceea ce emite autoritatea investita de ei cu infailibilitate (papalitatea). Daca urmam aceeasi cale de a asculta orbeste de autoritate, ne vom transforma intr-un fel de catolici, nu neaparat cu aceeasi doctrina, dar cu aceeasi mentalitate. Astfel de tendinte manifesta in cadrul ortodoxiei, destul de evident, Patriarhia Ecumenica, al carei intaistatator se vrea a fi un fel de papa ortodox. Eu cred ca pentru binele ortodoxiei, oriunde se manifesta tendinte de a baga pumnul in gura celor care "misca in front" trebuie respinse. In ortodoxie, unitatea si ordinea liber consimtita s-a realizat prin marturisirea aceleiasi credinte, prin aceeasi traire duhovniceasca, prin respectarea canoanelor, prin continuitate. Duhul Sfant este cel care asigura unitatea si buna intelegere.
Bineinteles, nu inseamna ca oricine are un cuvant de zis are si dreptate. Nimeni nu vrea sa ne transformam in protestanti. Trist este (sau poate fi) altceva: cand se baga pumnul in gura celor care marturisesc cea mai curata credinta ortodoxa. De aici cred ca pleaca disputa de pe acest topic. N-a luat nimeni apararea nu stiu carei secte sau grupari anarhice din ortodoxie, Doamne fereste!
Ca sa conchid, ortodoxia prin aceasta se caracterizeaza: prin continuitatea credintei. In istorie s-a vazut ca cei care au respectat acest principiu au fost considerati adevaratii ortodocsi, chiar daca temporar au fost socotiti de mai-marii de atunci eretici, schismatici, neascultatori.
De ce spun toate acestea? In general, trebuie sa ascultam de mai-marii nostri ca se ne aflam in harul lui Dumnezeu. Daca insa acestia cad in greseli evidente, avem nu numai dreptul, ci datoria sa nu-i urmam.
Cum ne vom da seama? Vor fi oameni duhovnicesti carora le va vesti Dumnezeu intr-un fel sau altul. Nu e indicat s-o faca cineva dupa capul sau pentru ca risca sa produca neoranduiala.
Mi-as dori ca aceasta disputa neroditoare sa inceteze. Fiecare are dreptate in felul sau: este buna si vigilenta, dar si optimismul si increderea in ajutorul lui Dumnezeu. Pe Care sa-L rugam sa-i lumineze si sa intareasca credinta ierarhilor nostri ca sa ne putem duce aceasta viata in pace si sa dobandim Imparatia!
PS: Personal consider ca e nevoie de ceva vigilenta. Totusi, tonul folosit pe un site cum este www.eresulcatolic nu mi se pare deloc fericit. Nu slujeste scopului propus. Conteaza cum spui unele lucruri. Disperarea, exagerarile, speculatiile, tonul pesimist - toate induc o stare neplacuta celui care intra prima data pe acest site. Trebuie putintica diplomatie si mai multa iubire. Desi ne despart destule, catolicii apreciaza astazi valorile ortodoxe. In Occident multi se convertesc la ortodoxie. Cred ca trebuie mai mult optimism. Sa le prezentam o ortodoxie care sa emane mai multa noblete (asa cum si este), nu inchistare. Am avut ocazia sa discut cu catolici si unii din ei sunt destul de deschisi la minte.
|