[mariamargareta]

272. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” – Pucioasa (XXXIII)

După ce liderii pucioşi au insistat în repetate rânduri să-şi convingă adepţii şi cititorii că între “Hristosul Pucios” şi “Cuvântul Pucios” este o identitate perfectă, motivând că însăşi Scriptura identifică numele cu Persoana care poartă numele – adică, Îl identifică pe Hristos Judecătorul cu numele pe care El poartă la Judecată, respectiv cu Cuvântul lui Dumnezeu, (şi reciproc, colecţia de predici de la Pucioasa intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu” este identificată cu Persoana “în duh” a lui Hristos) iată că deodată ei se răzgândesc şi afirmă că de fapt nu este nici o identitate între Persoana care aduce Cuvântul şi Cuvântul pe care îl rosteşte Persoana, căci ele când vin, vin separat, chiar dacă vin încuibate şi aproape împreună. Cu alte cuvinte, dacă până acum ei identificau lucrarea cu Lucrătorul ( adică, identificau venirea Cuvântului în auzul omului cu venirea Domnului în duh şi cuvânt – dar nu şi în trup!!!) iată că acum pretind că la ei vin separat cele două entităţi sfinte: nu numai Cuvântul Pucios (lucrarea) este cel care vine, ci şi Persoana (Lucrătorul)care rosteşte Cuvântul Pucios vine imediat, dar separat, îndată după Cuvântul rostit, fiind învelită şi ascunsă tainic în Cuvântul în care stă încuibată ca într-o haină, şi de aceea Ea este inaccesibilă acum ochilor omului, când vine în Cuvânt la Pucioasa. În felul acesta, “venirea Domnului Pucios” este “demonstrată” în contumacie: Cuvântul merge înainte ascunzând în el pe Cel care Îl rosteşte, adică vine aducându-L pe Acela tăinuit, deci venirea Cuvântului este semn imuabil că urmează neapărat şi imediat să vină şi Acela care rosteşte Cuvântul , adică “Domnul”, şi întrucât venirea Domnului este proorocită limpede de Scriptură, ea este necondiţionată şi indiscutabilă şi de aceea nimeni nu trebuie să o conteste, ci să o primească prin credinţă vie şi lucrătoare în Cuvântul de la Pucioasa care “prooroceşte” şi aşa reconfirmă el proorocia Scripturii:

“Cuvântul Meu care vine la voi, Eu sunt. El este haina care Mă acoperă pe Mine când vin. Nu numai cuvântul Meu este cel ce vine. Şi Eu sunt, şi Eu vin, iar înaintea Mea merge cuvântul Meu, şi voi, ca semn al venirii Mele; voi, cu viaţa Mea în voi; voi, cu iubirea voastră pentru Cel ce vine iar după două mii de ani de aşteptare.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 07-05-2000)