În prealabil postat de doctor_faustus

Recent am revăzut un discurs al unui pastor neoprotestant, baptist, din ale cărui idei am văzut şi am remarcat nu doar inferioritatea spirituală a neoprotestanţilor în comparaţie cu sfinţii Bisericii lui Hristos, dar am remarcat încă o dată atât lipsa unui tip de cunoaştere a lui Dumnezeu, şi anume a cunoaşterii mistice, specifică în general marilor sfinţi, cât şi dispreţul profund faţă de acest tip de cunoaştere mistică a lui Dumnezeu prin harul lui Dumnezeu, dispreţ concretizat în caracterizarea asceticii şi misticii Bisericii Ortodoxe ca învăţături şi practici "babiloniene" ale unor oameni care vor să se urce prin propriile lor eforturi şi puteri la Dumnezeu asemenea celor care au construit odinioară turnul Babel. Bineînţeles că această concepţie despre ascetica şi mistica Bisericii Ortodoxe nu doar că este total falsă, dar exprimă prin ea însăşi atât o profundă lipsă de experienţă spirituală de cel mai înalt nivel, cât şi un dispreţ şi o împotrivire plină de orgoliu şi de neascultare la adresa autorităţii spirituale a Bisericii lui Hristos şi a sfinţilor lui Hristos, în special a sfinţilor mari trăitori mistici.