Citat:
În prealabil postat de coralina
Intr-adevar, greu de spus Andrusca.
Sa ne fereasca Dumnezeu de tot ce e rau!
Tatal meu povestea cat de cumplit era pe timpul foametei din '45-'47 cand bunica facea de mancare faina amestecata cu apa..
Socrul meu a prins foametea din Olanda cand pana si bulbii de lalele ajunsesera sa fie delicatesa (ca si cojile de cartofi).
In zilele noastre inrobirea oamenilor se face la modul subtil; toti suntem dornici de bunuri materiale, asadar luam credite... Cu cat se cumpara mai mult cu bani inexistenti, cu atat mai mult cresc sansele ca totul sa se prabuseasca la un moment dat = criza. Samd.
Daca am putea sa ne detasam de pretentiile absurde pe care le avem uneori de la noi insine (sa am si eu masina, casa, plasma, etc), am fi mult mai fericiti.
Dreapta socotinta e rara avis din pacate...
|
Eu am adus in discutie acest context...doar pentru ca recent am urmarit o emisiune in care se prezenta starea de lucruri din timpul celui de-al II lea razboi mondial...si atunci, vazand cum se chinuiau oamenii aia, si in ce stres puteau sa traiasca, am constientizat inca o data...ce poate insemna o asemenea calamitate pentru un popor.