[mariamargareta]

274. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” – Pucioasa (XXXIX)

În anul 2000 timpul omului ajunsese la capăt, iar fiii cei scumpi de la iesle (liderii pucioşi) erau manechinele prin care Duhul Pucios se slăvea în ei în faţa lumii întregi cu venirea Lui de la capătul timpului omului. Între timp capătul timpului s-a mai lungit, ca un elastic, deocamdată cu vreo 10 ani, şi pucioşii au ajuns la alt capăt al timpului. (Dacă se mai lungeşte cu alţi câţiva ani, timpul omului va avea alt capăt, şi tot aşa se va lungi şi se va căpătui timpul omului, ca în povestea cu balaurul cu mai multe capete). Lumea nu vede acum ce este cerul pe pământ, pentru că oamenii dorm, dar venirea Lui de la capătul timpului omului îl scoală pe om pentru ca să vadă cerul şi pământul cel nou :

“Eu, fiilor de la ieslea Mea, grăiesc peste voi pentru om şi voiesc să ştie toată lumea că Eu Mă slăvesc în voi cu venirea Mea cea de la capătul timpului omului. Faceţi-vă slavă a Mea peste pământ, că vreau, fiilor scumpi, să vadă lumea ce este cerul pe pământ. Eu aşa v-am spus: "Chemaţi la nuntă, chemaţi lăutarii să cânte, că Eu îi dau omului nădejdea în venirea Mea şi îl scol pe om pentru cerul cel nou şi pământul cel nou".” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 26-08-2000)

Omul nu înţelege venirea Duhului Pucios, dar este chemat să o înţeleagă şi să o înveţe: venirea Lui este o taină dulce şi este… “Cuvântul” de la Pucioasa. El vine în miez de noapte ca să-l scoale pe om pentru ziua venirii Lui, iar venirea Lui este astăzi (26-08-2000), nu mâine (27-08-2000). Ea nu se vede cu ochii, căci nu este venire în trup, dar se aude cu urechile, căci e venire în duh; dar omul îşi învârtoşează astăzi (26-08-2000) auzul şi nu aude:

“Caută, omule, să înţelegi venirea Mea şi să crezi că am venit după tine ca să te învăţ cu venirea Mea, cu nădejdea în venirea Mea, că iată, pe pământ nu mai are omul nădejdea că Eu vin, dar Eu vin, că scrie în Scripturi să vin. Amin. E dulce venirea Mea. E taină dulce întoarcerea Mea, şi Mă fac dulce în cuvânt, căci cuvântul acesta este venirea Mea după om […] Şi iată, Eu în miez de noapte vin ca să te scol pentru ziua venirii Mele. E dulce venirea Mea dacă Mă primeşti acum cu ea. E astăzi venirea Mea, nu mâine. Astăzi dacă auzi, nu te învârtoşa, ci auzi-Mă.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 26-08-2000)

Duhul vorbitor de la Pucioasa îl numeşte pe om “durerea Lui”, dar îl cheamă pe om să se transforme din durere în bucurie şi să se facă “bucuria venirii Lui”, căci El de aceea a venit la Pucioasa, ca să-i dea omului “bucuria venirii Lui”, adică să-i dea omului pe om:

“Omule, durerea Mea, lasă-te spre bucuria venirii Mele la tine şi te fă bucurie a Mea, căci sunt îndurerat pentru tine. Am venit să-ţi dau bucuria venirii Mele.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 26-08-2000)