[Mihaela09]

Te numesc, astfel, scuze pt. adresarea mai apropiata!
Iti cer un sfat:n-am fost indiferenta si de-atunci mi-am facut necazuri.
In urma decesului tatalui meu, am sfatuit-o pe mama, sa-l primeasca pe un frate de-al meu sa locuiasca cu dansa, el-fratele, fiind mai fara rost, restul , noi ceilalti avand casele noastre.
Mama a inceput sa fie lovita, jignita, amenintata.
Eu, la rugamintea mamei, pe motiv k am timp liber mai mult, am facut o reclamatie, semnata de mama mea, si m-am dus la politie. Mama din cauza mortii , tatalui meu, a facut o demipareza, se chinuie asa de 8ani.
In loc de ajutor, fratele si concubina lui, ai mananca mancarea, ai vorbeste urat, o imbrancesc, fac glume pe seama handicapului dobandit.
In loc de liniste, mama are muzica -manele pana tarziu, vizite a tot felul de ciudati, prieteni cu fretele si concubina lui.
Ii las prin vecini sacose cu mancare, sau pazesc momentul cand e singura, sa o pot vedea. Politia l-a amendat, el face tot ce stie.
La ce mi-a folosit mie, k am incercat k mama,sa aiba liniste, respect.
M-A SUSTINUT O SORA, SI UN ALT FRATE,dar nimeni nu poate face mai mult.
Am pierdut bucuria de a petrece mai mult timp alaturi de mama, eu o tudeam, o vopseam, ai cumparam haine k sa-i dau pofta de viata, incercam s-o rasfat,( pe cat imi puteam permite)
MA ROG, FAC RUGACIUNI, MA DUC LA SLUJBE, DAU SLUJBE SI plang.
Oare era corect sa raman indiferenta? Acum fratele cu inculta lui, stau de chefuri, asculta telf.fix, al mamei, iar eu trebuie sa nu ma duc singura la mama.
Mi-a transmis prin mama sa am grija de fata mea cea mica, 17ani(copil bun, cuminte,rar) k sa nu o gasesc printr-o padure moarta, batjocorita.
Nu credeam k pot sa traiesc asemenea momente, parca, sunt turbati, iar eu, aveam de gand sa le cedez partea, intr-un final!
MI-A RAMAS DOAR D-ZEU, MA RAG !
Unde-i solutia, din luna iunie, viata mea e intoarsa pe dos, am ajutat k sa am de tras?!
Multumesc pentru rabdare.