Pentru initioatorul topicului...
Insisti prea mult sa vedem ce vezi tu in acest articol.
Cu articolul sunt de acord, dar cred ca acesta fiind doar un articol/predica si nu o teza de doctorat unde se pot da mai multe amanunte, nu s-a intrat in detaliu in cazul comparatiei "uitarii" la Dumnezeu si la oameni. Dumnezeu tine minte nu pentru a "face surprize" ci pentru ca este atotcunoscator si pentru a fi drept. In cazul nostru ca oameni cred ca este bine sa uitam greseala in momentul cand iertam, pentru ca mai tarziu cand va trebui sa-l iertam iarasi pe aproapele sa nu fim tenati al "pedepsi" mai aspru decat merita. Noi oamenii nu vedem detaliile sufletesti ale aproapelui asa cum le vede Dumnezeu deci mai bine lasam judecata pe seama Lui si noi iertam.
Iertarea in ochii mei nu inseamna ignorare a greselilor. Pe un criminal il ierti in sensul ca nu te razbuni, si il separi de societate nu ca sa-l pedepsesti ci ca sa-l feresti de a mai repeta pacatul, ii dai un timp de reflexie asupra faptei. Dupa cum sti si pentru crima pedepsele nu sunt intotdeauna la fel de lungi ci se analizeaza cazul si in functie de starea psihica a vinoavtului se acorda pedeapsa.
__________________
"În zadar se numește creștin acela, care nu are dovadă sensibilă că Harul lui Dumnezeu sălășluiește în el" - Sf. Simeon Noul Teolog
|