[Florin-Ionut]

În prealabil postat de tricesimusquintus

A mânca trupul şi a bea sângele lui Hristos înseamnă a-L primi pe El ca Mântuitor personal, crezând că El iartă păcatele noastre şi că noi suntem făcuţi desăvârşiţi în El. Numai pentru că Hristos Şi-a dat viaţa Sa omenească pentru noi putem să ne împărtăşim din viaţa Lui dumnezeiască, veşnică.

Am stabilit ca vorbim deja despre credinciosii autentici care L-au acceptat pe Hristos ca Mantuitor. Catehumenii, cei nebotezati, cei care au dubii ca Hristos se jertfeste nevazut pentru a le da viata vesnica nu au voie sa se apropie de Potir!

Daca ar fi numai un act simbolic, atunci care ar mai fi sensul atentionarii de mai jos?

1 Corinteni 11

27. Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de trupul şi sângele Domnului.
28. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar.
29. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului.
30. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit.

Mai mult, Pavel se exprima foarte clar mai jos si nu vad ce interpretare alegorica ar putea face cineva:

1 Corinteni 10

16. Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?

Cornilescu scrie cumva altfel?