Fără a cădea în erezia infantilă cum că toate religiile conțin elemente de adevăr, cred că nici patriotismul denominațional (expresia cuiva de pe alt forum) nu este o atitudine potrivită. Noi trebuie să fim preocupați de adevăr, nu de apărarea Ortodoxiei. A prelua ceva numai pentru că ne-am născut ortodocși nu ne va conduce la sensurile profunde ale existenței.
Asta nu înseamnă să negăm Ortodoxia, ci să căutăm confirmarea sau negarea ei (sau a unor elemente din învățătura ei) la Instanța absolută, la Dumnezeu.
Asta totodată ne va conduce la înțelegerea sensurilor profunde ale lucrurilor și ideilor. Ortodoxia conține multe idei extrem de puternice (care acționează pe mai multe straturi, în funcție de nivelul și folosul fiecăruia), ea este singura învățătură adevărată și mântuitoare, dar dacă nu ajungem să înțelegem existențial aceste idei nu vom avea nici un folos real, vom rămâne la literă, la aparențele moarte.
Deci nu trebuie să ne fie frică să ne chestionăm credința, dimpotrivă.
....
Cât despre ecumenism, el este o prostie din start pentru același motiv: nu urmărește fundamentarea pe adevăr ci o înțelegere între diversele culte, de parcă acordul ar avea vreo importanță dacă învățătura de credință e falsă. Logic, dacă toți sunt întemeiați pe adevăr vor ajunge la aceleași puncte de credință și acordul va apărea spontan.
Această întemeiere pe adevăr se poate realiza prin rugăciune, prin inspirația primită de fiecare de la Dumnezeu.
__________________
Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide.
Că oricine cere ia, cel care caută află, și celui ce bate i se va deschide
|