Citat:
În prealabil postat de vsovivi
„Ia o mimică din care să rezulte că ești preocupat, uită-te urât că cică ești deranjat și fă-te că lucrezi... din greu... și apoi după ce ești evitat de toți frații și pretenii, dacă-ți vine vreo idee, cum să lenevești mai bine pe bani, atunci arată-te entuziasmat și prezint-o ca pe o mare realizare științifică ce va revoluționa știința și toate câte sunt pe gLumia asta, desfrânata care te va satisface și cu care ești unit prin mijloc pe la cinci palme, și cere bani pe drepturi de autor... căci ai avut o mare viziune și va fi cea mai mare realizare a tuturor timpurilor din care o să profite generații întregi, toate generațiile viitoare... și apoi ceartă-i pe cei ce nu te ascultă și nu vor să profite, jignește-i și fă-i de rușine ca să se simtă ridicoli și proști și fraieri... că nu vor, iar dacă se încăpățânează, obligă-i, silește-i, șantajează-i... insistă... iar dacă tot nu, atunci scapă de ei... anihilează-le mințile... sau sufletul.”
Nu mi-e frică de baubau: nenia și tanti grijania ce mă servește cu ghiecli în zaț și superstițeu ca să-mi compătimesc ispidolul fricii lacome și viceversa să mă compătimesc prin grozăvia silitoare pentru ambiția lăcomiei speriate... adică pentru poftele gLumiei științifice, SiFi...lis... profesorii bănuială ce te prind la „furat” sau în „adulter” în loc să se prindă ei pe ei căci toți sunt băgați până peste cap în munca deșartă, muncind la idolii pătimași ai gLumiei, și pentru pătimășia lor se luptă cu Domnul... cu toți copiii cu Adevărat cu-minți!.. și apoi bine înscenată apare ea cu toată tragicomedia......... vieții.
|
Problema fără soluție vine de la ceva foarte perfect și normal, ca mărime naturală...
1. Jignidolul p
ofofoftei normale a formalismelor pătimașașe și fără metehne al egzecrockului călăudicel.
2. Idoluțul pieitricel ce se preface închinăcios și prietenos arătându-se atât de deranjat de alții care nu au aceiași idolași ca și el.
3. Și mai vine unul altfel și nou și plin de creiatină furăcioasă, ca model de bartă, bartă marțială și joială, că cică de acum poți să ai și tu pretenții, la nivelul tău... de ceartă.
4. CiOchiul pofticios și mâncăcios și gras la
inime și care se tot îngrașe ca
scoroafa până ce în loc de lacrimi curge un fel untură pe pită cu zamă de varză... întietăț-urile lamentabilităților labile în credință... pentru dragostia din minteresuri viclene rău.
Maya, Maya... nu-i mai da...
Și mai este una,
cărnița nemulțumită și învârtoșată și dată cu var sau cu făinuță... care mătură pe afară gardul și-nlăuntru leneopardul... ca un arc, fără arcaș.