[zaharia_2009]

Daca punem problema ,,cine sunt eu sa indrept pe fratele meu" insemneaza , cu toata parerea de rau, ca din cuvintele Mintuitorului(fie ca vin direct din gura Lui, fie ca vin din dogme sau din canoane sau de la duhovnic) noi nu intelegem decit ceea ce vrem noi si nu in sensul si cu semnificatia voita de el Insusi .
Deasemenea, inseamna ca noi nu am deschis niciodata , nici macar din curiozitate, un manual, o catre , un indrumar de spovedanie si ca pina acum ne-am spovedit dupa ureche, chiar daca urechea este a duhovnicului . Indreptarele de spovedanie nu le-a facut Elena Udrea sau vre unul din clanul lui Nicu Gheara ci sunt facute de mari duhovnici iar daca duhovnicii mai mici si contemporani chiar nu tin cont de ele este numai treaba lor , dar bine nu este, ca uite, rezultatele desconsiderarii sunt deja vizibile .
Ei, acolo in indreptare sunt trecute si poruncile bisericesti pe care le avem de indeplinit fata de aproapele . Si asa sunt stipulate , adaparea insetatului, hranirea flamindului, cercetarea bolnavului, a puscariasului , indreptarea celui ce face greseli, invatarea celui ce nu stie corect lucrurile si inca altele . Adica fiind porunci ai chiar marea obligatie de a ajuta pe aproapele si nu a te apuca mutenia si indiferenta pe contul ca eu nu judec , eu iubesc . Bine inteles ca este de mare importanta modalitatea in care faci indreptarea celui in greseala sau nestiutor. Intr-un fel vorbesti si te comporti cu cel care nu stie dar este avid de cunoastere si altfel cu indaratnicul sau impielitatul !Atitudinea aceasta de tacere miroase rau a inselare draceasca ! De ce ? pai daca este porunca sa inveti pe necunoscator, ce iubire si nejudecare faci cind nici in fes nu te doare de aproapele !

Dar ma repet , a avea o pozitie prin care neavind habar de realitatea lucrurilor, totusi incerci sa amintesti sau sa inveti pe altii virtutile , si si acelea aplicate rau, se cheama ca esti in inselare si te poti f. bine asemana cu staruitorul care incearca sa rezeme bicicleta de ceata !