Adică vroiam să-i zic, ceva, îndată ce nu va mai fi
dependentă de-îndată... ce nu se va mai
makia... pentru fiecare
tâmpit... pentru
bani, că se știe doar că
pe cine nu lași să... îți dă vise-
visuri... și iar
viseuri...
visersuri...
deșarte.
''și-apoi ecoul memoriei papagalului:
„ Eu
știu c-ai să
mă-nșeli chiar mâine, dar fiindcă azi ești
suspărată, am să
te iert, e vechi
păcatul,.. și nu ești
prima...
vinovată. (Versiuniune după Minulescu, modificartă. Ce artă? Păi artă marțială și joială... firește.)
și... placa stricată, aia cu z
meus:
„Deci nu te mai agita
dejabba, că oricum
nu te mai cred!
Și oricâte
p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate
val vârtej asupra ta... săramnă amăgită
de cel rău. ”''
”
Așa că
iubește-Mă draga mea...
dușmancă...”
...că iată vine apoi și
unda... pâna la
puișor...