Asta cred si eu, e si la varsta la care nu e nici f. tanar, dar nici complet maturizat ( parca are putin peste 30), cand apare tendinta de a "valida", de a te "lamuri" asupra a tot ce misca si atunci te apuca cercetarea, studiul ( ma rog, unde exista deprinderea de a citi), dezbaterea. Nu vorbesc numai din experienta mea, am si prieteni buni care au patit acelasi lucru, intre 30 si 40 de ani, parca ne incoltisera demonii mintea!Parea ca toate converg spre acelasi scop final, ca exista doar carari diferite...pana cand am patit, fiecare in felul lui, cate una care ne-a trezit. Pentru mine dusul rece a fost in Israel, cand, stand cateva saptamani intre evrei ( oameni de treaba, de altfel), intr-un spatiu cu tensiuni religioase incredibile, am inteles ca nu as putea niciodata renunta la Iisus "al meu". Crestinii suntem oricum considerati, toti, la gramada, niste naivi, in cel mai bun caz...Si atunci cand esti in tara si vezi/citesti ce zazanie e intre crestini , cum fiecare crede ca doar el are dreptate, stai si te minunezi. Ar trebui ca fiecare ortodox sa iasa putin din spatiul ortodox, sa vada de la distanta fenomenul. Si atunci, daca nu poate fi convertit la alta religie,cred ca putine erezii sau "ezoterisme" il mai pot clinti...
|