Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Așa este , dar vin clipe când iar primim câte un șut , o vorbă de ocară, o mustrare , o încercare, un duș rece ce ne readuce cu picioarele pe pământ , ne trezește din beția mândriei , ne smerește , cu durere, dar ne smerește ! Apoi, marile necazuri din viață ne călesc, ne fac mult mai atenți la noi înșine și la cei din jurul nostru , ne fac mai buni , făcându-ne să apreciem fiece clipă ce trece din viața noastră , dar toate-s dureroase mai ales când dragostea de sine pune stăpânire peste noi . . . , dar trece, toate trec , finalul contează până la urmă ! Doamne ajută !+
|
Poate ca trebuie sa luam totul asa cum vin ele, si bune si rele, viata cu bune si cu rele. Nu de putine ori m-am intrebat de ce permite Domnul sa ma reintorc in trecut si sa retraiesc, mai corect spus sa ma confrunt din nou cu patimi de care credeam ca m-am eliberat. Mandria. Ea este raspunsul pe care l-am aflat in sine-mi. Si cate alte lucruri nu am mai invatat din aceste caderi! Puterea iertarii, de 70 de ori cate 7, asa cum si eu am aflat in fata Lui! Neincrederea sub nici o forma in propriile-mi puteri. Atunci am constientizat ce inseamna cuvintele care spun ca Domnul stie sa preschimbe tot raul in bine! Cum sa nu inveti sa multumesti dusmanilor tai atunci cand prin ei Domnul lucreaza spre binele sufletului tau?