Citat:
În prealabil postat de andreicozia
Stai sa ne intoarcem un pic.
Tu spui ca cei de acum 3000 de ani pina la crestinism si care au avut aceleasi caracteristici asemanatoare cu povestea lui Hristos, de fapt PROOROCEAU venirea lui Hristos?
Deci tu spui ca Horus(Egipt) nascut din fecioara pe 25 Dec trecut prin toate episoadele cunoscute din scriptura, crucificat si inviat dupa trei zile, Atis(grecia) nascut din fecioara 25 Dec, Khrishna(India), a murit si a-nviat, Dyonisos, identic precum Hristos, si multi altii nu erau reali(persoane-zei care au existat) pentru credinciosii de atunci si ele ERAU DOAR O PROOROCIE? Asta vrei sa spui?
Trebuie sa o luam pas cu pas, dupa care continuam.
Sper macar tu sa nu te faci ca nu intelegi.
Pentru tine am un respect deosebit.
|
Regele David nu a fost prooroc, și totuși el a proorocit răstignirea lui Hristos cu 1000 de ani înainte:
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? [...] În Tine au nădăjduit părinții noștri, nădăjduit-au în Tine și i-ai izbăvit pe ei.
[...] Toți cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
"Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voiește pe el".
[...] Înconjuratu-m-au viței mulți, tauri grași m-au împresurat.
Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpește și răcnește.
Ca apa m-am vărsat și s-au risipit toate oasele mele.
Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu.
Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, și limba mea s-a lipit de cerul gurii mele și în țărâna morții m-ai coborât.
Că m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele.
Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau și se uitau la mine.
Împărțit-au hainele mele loruși și pentru cămașa mea au aruncat sorți. (Psalm 21: 1-20)
Mesajul răscumpărării vinei neascultării primilor oameni, care vine prin jertfa unui Mesia, este însă vechi cât omenirea. Eva este prima care îl primește, direct de la Dumnezeu, Cel care o anunță că se instituie o perpetuă dușmănie între sămânța ei și sămânța diavolului, dar sămânța ei (Hristos) va zdrobi cerbicia diavolului:
Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul".(Fac. 3,15)
Acest mesaj nu putea ajunge mai departe, până la David și apoi după el, dacă n-ar fi fost păstrat prin viu grai. Faptul că unii oameni au construit mituri pe temelia a ceea ce auzeau de la strămoșii lor nu este ceva neobișnuit. Miturile doar dau o formă literară mesajului pe care îl preiau de la cei care l-au păstrat în formă orală brută, neprelucrată. Asemănările până la identitate nu trebuie să surprindă: și David "vede" cu 1000 de ani înainte cum ostașii romani trag la sorți ca să-și împartă hainele lui Hristos.
Nici Horus, nici Dyonisos, nici ceilalți n-au existat în realitate, căci dacă ar fi existat, miturile ar fi devenit istorie pură, ceea ce nu este cazul. Lor li s-a atribuit doar, de către oameni talentați dar nerăbdători, merite pe care nu le aveau, dar care erau îndelung așteptate. Așa au apărut miturile.