Precum despre bătrânul Evloghie, așa și despre binecuvântatul lui ucenic, Părintele Pahomie, voi spune ceva de la sfârșitul vieții sale, iar nevoitorii evlavioși, care au gânduri curate, vor înțelege sufletul curat al Bătrânului Pahomie.
Cu trei zile înainte de moartea sa, într-o joi, Bătrânul Pahomie l-a chemat pe părintele Gheorghe și i-a spus:
- Părinte Gheorghe, fă dragoste și du-te la Colciu și cumpără pește pentru praznicul Sfântului Gheorghe, pe care îl vom avea luni. De data aceasta să cumperi însă mai mult, deoarece voi veți avea două praznice. Eu voi prăznui în cer cu Sfântul Gheorghe, nu voi fi cu voi.
Părintele Gheorghe merse de îndată la Colciu, aduse peștele și-l pregăti ca să nu se strice.
Vineri Bătrânul Pahomie trimise iarăși pe părintele Gheorghe să cheme pe părinți la praznic spunându-i:
- Să spui părinților să-și rânduiască treburile, pentru că vor avea două praznice: înmormântarea mea cu parastas și a doua zi pomenirea Sfântului Gheorghe.
Părintele Gheorghe a înștiințat pe părinți așa cum îi spusese Bătrânul Pahomie. Sâmbătă dimineața l-a trimis să înștiințeze pe părintele Dimitrie să vină să-l împărtășească.
De îndată ce l-a văzut pe preot, a început să cânte cu bucurie ”Cinei Tale celei de Taină…” și împărtășindu-se a spus: “Slavă lui Dumnezeu”. I-a sărutat pe părinții care se aflau lângă el și apoi sufletul său cel sfințit a plecat la ceruri în anul 1974 la 22 aprilie.
Duminică a fost înmormântarea și parastasul cu masă ca la un praznic, iar luni au prăznuit pe Sfântul Gheorghe, săvârșind al doilea praznic.
Părintele Pahomie însă a sărbătorit cu Sfântul Gheorghe în cer, precum spusese, iar acum se desfătează de bunătățile Raiului împreună cu Sfântul, bând vinul duhovnicesc al dragostei lui Dumnezeu.
__________________
"Eu sunt Calea, Adevarul si Viata"
|