[andreea2209]

Ma numesc Andreea, am 27 de ani, iar anul trecut preabunul Sfant Parinte Nectarie mi-a schimbat viata. Il gasisem, sau mai bine zis el m-a gasit pe mine, intr-o perioada in care aveam mare nevoie de lumina, ajutor si iubire. M-a ajutat sa ies dintr-un impas care ma adusese intr-o stare de tristete amara, de deznadejde in care simteam ca ma afund pe zi ce trece.Inca de cand l-am cunoscut e langa mine in fiecare zi, ocrotitorul casei si al familiei mele chiar daca eu prea des pacatuiesc, prea mult gresesc. Dupa ce am primit ajutorul lui, dupa ce mi-a vindecat sufletul si m-a ajutat sa ies din nou la lumina, am promis ca voi ajunge la Eghina pentru a ma inchina la mormantul si moastele sale, la Sfanta sa Manastire. Sunt multe de spus, pe langa faptul ca imi doream inca de cand eram copil sa ajung in Grecia, Sfantul Nectarie ne-a ocrotit si ajutat astfel incat acest vechi vis si acela de a ajunge in mod special la Eghina s-a implinit. Acolo e..un colt de rai, nu stiu cati ati avut bucuria sa ajungeti pe insula sfanta..niciodata in viata mea nu m-am simtit ca atunci, niciodata nu am simtit atata pace, iubire si bunatate ca in momentul in care m-am rugat la mormant, un sentiment de nedescris - parca era un magnet de energie, nu ma puteam ridica, nu ma puteam gandi ca trebuie sa plec la un moment dat pt ca durea gandul asta.Am simtit bucuria regasirii parca a unui bun si drag parinte, a unui prieten nepretuit, e greu de explicat. Imi doresc sa ajungem din nou si anul acesta, si de cate ori se va putea, este o experienta de nedescris, ca dupa un botez, te simti curatit, te simti nou. Desi scopul principal al calatoriei a fost sa aducem multumire, undeva in suflet aveam speranta ca voi primi si vindecarea pentru o boala ce ma chinuia de 7 ani. Nu am vrut insa sa ii cer nimic, am vrut doar sa merg si sa multumesc si totusi el a stiut ce este in sufletul meu si mi-a raspuns la fel, in liniste. Boala cumplita de care am suferit inca nu stiu exact ce a fost, timp de 7 ani am alergat pe la fel si fel de medici,am facut sute de analize si am luat zeci de medicamente, dupa un timp organismul meu se obisnuia cu ele iar boala revenea la fel de necrutator. Nu am avut nici macar un diagnostic concret, deci nu stiam cu ce lupt..se manifesta ca o infectie urinara, ca o afectiune a rinichilor si fiecare criza avea simptomele eliminarii unui calcul renal - o pietricica. Nopti intregi induram dureri de nedescris, usturimea provocata era insuportabila, asemeni unei rani deschise peste care pui sare, ma chinuia si imi afecta viata in toate aspectele ei. Trebuia sa lipsesc de la serviciu cel putin o saptamana, nu puteam sa ies afara pentru ca cea mai mica senzatie de rece imi provoca din nou dureri inimaginabile, practic nu mai aveam viata de cuplu, nu mai eram un om normal, boala aceea ma mutila atat fizic cat si psihic. Analizele ieseau de fiecare data bine, medicii pentru ca nu stiau ce sa-mi mai faca imi prescriau doar calmante si antiinflamatoare care in scurt timp cedau. Cand am plecat de la Eghina nici macar nu am stiut ca sunt vindecata, mai ales ca in zilele imediat urmatoare boala isi aratase iar coltii dar mai putin decat de obicei, si pentru ultima data. Dupa ce ne-am intors viata si-a urmat cursul obisnuit dar incepuse deja sa imi fie teama pentru ca stiam ca se apropie anotimpul rece, iar toamna de obicei incepea iar calvarul pt mine. Doar ca zilele au trecut, saptamanile si chiar luni intregi, iar eu ma simt bine. Tot traind cu frica si tot asteptand ceva iminent nici nu am realizat cu adevarat ce se intamplase.SFANTUL NECTARIE M-A VINDECAT! nu e nicio urma de indoiala, stiu foarte bine prin ce am trecut si pentru cat timp, un om cand sufera de o boala atata amar de timp deja o cunoaste foarte bine, isi cunoaste organismul si felul in care reactioneaza, iar pentru mine este clar, acesta a fost ajutorul Sfantului Nectarie, raspunsul lui pentru mine la o rugaminte pe care nici nu am indraznit sa i-o marturisesc. Deja ma resemnasem ca voi trai asa tot restul vietii, deja imi era teama ca sunt atat de afectata incat nici nu voi putea da nastere unui copil. Adevarul este ca nici acum nu stiu daca pot, pentru ca nu am facut investigatiile necesare ca sa aflu, dar stiu ca atunci cand va fi timpul, Sfantul Nectarie si bunul Dumnezeu se vor indura de mine si la fel cum s-a petrecut aceasta vindecare, vor avea grija sa ne bucure cu cea mai mare minune a vietii - un copil. Nu am marturisit pana acum in scris aceste lucruri minunate ce mi s-au intamplat, insa ma gandesc aproape in fiecare zi in ce mod discret si atat de plin de bunatate si iubire mi-a trimis ajutorul nepretuit Sfantul Nectarie.
Nu incetati sa credeti, sa sperati si sa-l iubiti!