Eu am cunostinta de la un parinte duhovnic cum ca sunt unii la care mai incape pe lista un pacat mai mare doar pentru a fi terminati, si ma gandesc ca, cum toti suntem diferiti, fiecare isi poate permite o combinatie limitata de pacate,si in urma a ceea ce am citit la un rus, dar de ce nu chiar si de la parintele Paisie cred ca se poate deduce un fel de fizica a sufletului, mult prea complexa pentru intelegerea celor care nu studiaza Vietile Sfintilor,Evangheliile de ceva vreme. Complexitatea actuala a universului este data de cele doua extreme intre care oscileaza o vreme farame de dumnezeire intr-o lume materiala. Poate ca pentru ca Pamantul sa creasca trebuie sa ajunga suflete in iadul materiei, si pentru ca universul sa se extinda trebuie sa ajunga suflete in raiul spatiului-spiritului pana cand se mai produce o transformare, o evolutie, in functie de cat de bine merg lucrurile. Din felurite motive unele suflete sunt prea bolnave pentru a mai putea fi ajutate chiar si de iubirea parintelui Porfirie, in timp ce pe unii ii intreaba cum de nu s-au sfintit deja cu sensibilitatea pe care o au, iar altii ajung sa traiasca ca niste suflete ranite toata viata, pentru ca parintii lor le-au afectat din timpul formarii intrauterine cu neintelegerile lor...si eu am avut o problema in privinta nevinovatului smochin, dar atata vreme cat si unii ecologisti au prevazut probleme serioase generate de iresponsabilitatea noastra fata de soluri, care efectiv imi par a fi de importanta pielii pentru om, raportata la Pamant, botezul de foc nu pare decat sa-i separe cumva pe cei mai capabili sa continue dezvoltarea fractala de cei care duc la autodistrugere, nefacand deci roade bune, dar oricum mintea omeneasca nu poate cuprinde complexitatea acestei lumi...
|