[vsovivi]

În prealabil postat de I.Calin

Nu vreau nici să accept nici să resping acea sintagmă de "comunist creștin ortodox".

Dar, pentru numele lui Dumnezeu, de ce aruncați la groapa de gunoi a istoriei doctrine ca și comunismul pe considerente de genul "uitandu-ma in istorie si analizand faptele din istorie atat ale crestinilor cat si ale comunistilor." Păi, dacă ne vom uita în istorie vom observa că destule personalități, și încă dintre cele mai importante, autointitulate creștini (așa ca unii comuniști), au săvârșit crime împotriva umanității: ce sunt oare cruciadele și inchiziția decât crime? (Auzi, dom'le, război sfânt?!?!) NU există război sfânt creștin de cotropire oricât ar fi acesta de frumos îmbrăcat și justificat ideologic.

Iar cei care ucid oameni în numele creștinismului sunt doar niște criminali sadici și inumani (și există destui preoți și episcopi în istorie) care nu au nimic de a face cu iubirea creștină și în definitiv, cu creștinismul. E valabil și pentru așa - zisul creștinism catolic inchizitorial, e valabil și pentru așa zisul creștinism ortodox rusesc care a botezat prin sânge popoarele Rusiei țariste. (auzi, Doamne, și iartă-ne, ce blestemăție, botez creștin, după ce un om, considerându-se "creștin", a violat și ucis rudeniile proaspătului creștinat.) Să mai pomenesc de noaptea Sfântului Bartolomeu? Să mai pomenesc de războaiele interconfesionale? De Irlanda de Nord sau mai știu eu ce? Ce au acestea de-a face cu iubirea creștină? Cel ce zice Doamne, Doamne cu sabia în mână este un amestec de criminalitate și sadism, în nici un caz creștin!

Jertfa și sângele scurs pentru această credință sunt cele ale Domnului Iisus Hristos, frate. Și nu trebuie să-l mai verse nu'ș ce "creștin" (doar declarat) în numele Domnului! Dacă ar fi să facă cineva un recensământ global și real al creștinilor, nu știu dacă există cu adevărat vreo câteva milioane și nu miliardele cu care ne lăudăm.
Fiindcă a fi creștin nu înseamnă un botez într-o credință înseamnă convingere și trăire întru Cel care este Calea, Adevărul și Viața! Și un astfel de om nu ucide, nu se răzbună, preferă să fie "chiar mai prost în fața celuilalt" pentru a evita scandalul, adică refuză chiar și acel sentiment de "demnitate personală", adică eufemismul pentru mândrie și orgoliu.

Doamne ajută!

P.S. 1. Nu știu ce vârstă ai și câți comuniști reali (credincioși sau nu) ai cunoscut în viața ta, dar vreau, totuși, să-ți spun că au existat destui creștini orotodocși printre milioanele de oameni cu carnetul roșu al PCR.
2. Și dacă este să prefer o ideologie, o prefer pe cea comunistă înaintea celei portocalii, când un idiot care-și ia bacalaureatul la 24 de ani ajunge ministru sau un nea Tilică Grăjdaru Marinaru judecă capacitățile unor intelectuali de calibru european ca Andrei Marga sau Ecaterina Andronescu.

Ai dreptate căci răzbunarea este a Domnului şi nu a omului, dar şi Domnul tot prin oameni şi împreună cu ei se răzbună, căci nimic nu face Domnul fără oameni şi îngeri şi sfinţi... căci se vede că poate face sfânta Treime voia cea sfântă a Adevărului şi Dreptăţii şi fără oameni căci la potopul de pe vremea lui Noe sau când a lovit pe oameni cu pedepse pentru păcate de nimeni n-a avut nevoie şi chiar toată creaţia s-ar răzbuna pe omul cel necredincios şi păcătos dacă n-ar fi mila Domnului pentru rugăciunile maicii Preciste.

Deci asta este viceversarea: tiranizarea ascultării ca fie să nu mai asculţi fie să te asociezi cu tiranul respectiv pofta sadică de bucuria răului altuia prin uciderea sângelui şi trupului în loc să treci în nefiinţă păcatul pe care-l faci tu însuţi... căci proptelele şi unelţicile voii tale de a te lepăda, linguşitorii vicleni ce îţi ajută flatarea de sine, îţi nălucesc o fericire vicelană înaintea ochilor oridecâte ori păcătuieşti: îţi arata un gust de mâncare ce vine din pofta din stomac, îţi arata o cale însorită şi frumoasă pe care mergi, o stradă, un trecut frumos, un viitor măreţ, o scenă în care poţi şi dai lecţii, o avere, femei, ceva frumos şi tu te lepezi de tine pentru ele în loc să fie viceversa... să te lepezi de tine pentru ca să fii tot mai sărac în lăcomie şi pofofoftărie... cică vrednică... adică te amăgeşte cu un fel de grozăvie a închipuirii a hoţului desfrânat şi beţiv şi aţipit care nu mai vrea să rabde ci să se distreze, nu mai vrea umilit şi cuminte, ci i-a intrat în cap că el e sfânt şi el e mai mare ca unsul Domnului: Regele Mihai I... şi sfinţii şi proorocii care mărturisesc pe Dumnezeu prin viaţa lor... nu pentru slavă de la oameni, ci pentru că au rămas credincioşi până la sfârşit... pe Cale... şi ca atare, dacă el se vede mai mare peste ceilalţi poate să dea lecţii că cică Adevărul nu mai contează şi nici Viaţa ci puteţi sta liniştiţi în moarte că oricum nu mai contează... din moment ce nepăsarea şi obrăznicia şi beţia şi curvia este satisfacţia cea mai plăcută după o nemulţumire urlătoare până la ieşirea din minţi... pentru ''dreptatea'' lăcomiei... căci Domnul s-a smerit şi a arâtat că Dreptatea Tatălui nu caută voia de sine sau mărirea de sine ci voia dreptăţii pe baza Adevărului în orice faptă.