"Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi" (Ps. 50)
Cred ca cea mai importanta este starea inimii. Daca gresesc sa ma ierte Maicuta Domnului dar eu ma tem sa nu obosesc cautand pozitia trupului si sa spun. Lasa, mai bine ma rog maine.
Spunea atat de frumos parintele Arsenie Papacioc: Orice suspin este o rugaciune si orice rugaciune un suspin.
Ori suspinul, lacrima nu vine nici in functie de ora nici de pozitie. Ci vine din strapungerea inimii si din Constiinta.

Nu vedeti cum e cand faci ceva rau? Atata te mustra Constiinta ca mintea ta sopteste de la sine, nu-ti este rusine? Uite ce ai facut? Apoi, te rusinezi si incepi sa plangi acolo in camera ta in fata icoanei. Si spun Doamne iarta-ma ca-s mic si prost!

Am citit pe aici si spunea cineva; Imi vine sa stau picior peste picior. Acuma sa ma ierte Dumnezeu si cea care a scris dar acest gand arata ca inca nu stii ce se petrece in timpul Sfintei Liturghii.
Fratilor, va rog! Cititi despre insemntatea Sfintei Liturghii! Pentru ca numai intelegand ce se intampla in acel moment veti scapa de gandurile acestea.

Daca vreti sa ascultati sfatul meu,( bun sau rau stie Stapana) cautati cartea Minunile din timpul Sf LIturghii sau Explicarea LIturghiei. Va veti folosi mult!
Bucurie!