View Single Post
  #5  
Vechi 08.01.2011, 20:07:55
alyna26 alyna26 is offline
Member
 
Data înregistrării: 08.01.2011
Mesaje: 54
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Folosiți mult cuvintele "bun" și "rău". Dar ce înseamnă ele de fapt ? Aici este cheia întregii înțelegeri, după părerea mea.

Pentru creștini, "bun" și "bine" se definește ca ceva care te apropie de Bunul Absolut și Bunătatea absolută. Iar "rău" este contrariul lui. Prin urmare, "bun" este ceva relativ, fiindcă referențialul acestuia îi este exterior. Ca de obicei, înțelegem mai bine gândind la situații concrete:
1. Este boala un lucru rău sau un lucru bun ? Dacă boala ne acrește, așa cum se întâmplă atât de des, atunci boala e ceva rău. Dar, dacă boala ne ajută să înțelegem mai bine slăbiciunea noastră, dacă boala ne ajută să Îl descoperim pe Cel de care ne îndepărtasem, dacă ne ajută să fim iertători în suferință așa cum El a fost, atunci boala este un lucru bun.
2. Este bogăția un lucru bun sau un lucru rău ? Iarăși, depinde: Dacă bogăția ne face să uităm cât de trecătoare sunt cele materiale, atunci e un lucru foarte rău, fiindcă ne vom petrece viața jertfind unui vițel de aur. Dacă bogăția, însă, dobândită cu mijloace licite, ne ajută să creștem copii drepți și o folosim pentru fapte plăcute regelui nostru, atunci e un lucru bun.

Ca medic, aud des părerea "ce noroc a avut cutărică să moară în mod subit, ce bine este să nu te chinuiești". Nu e așa, nu e de loc așa. Nu pentru moarte subită se roagă creștinii, ci cerem "sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, fără de patimă, răspuns bun la înfricoșata Judecată". Deci, moartea subită poate fi un fel foarte, foarte rău de a muri, dacă cel care moare astfel, moare așa cum a trăit: în păcat, departe de pâinea cea îngerească, fără a fi descoperit izvorul vieții sale. E preferabil să ne chinuim un pic pe pământ, decât să ne chinuim mii și mii de ani, în eternitate. Fiindcă, din perspeciva eternității, viața noastră pe pământ ni se va părea că a durat o clipă (deja vedem că bătrânii gândesc astfel). Dar în funcție de cum trăim clipa asta, ne vom bucura sau nu ne vom bucura după aceea. În asta constă valoarea, de neînlocuit, a vieții. Și față de asemenea valoare, micile necazuri pe care le avem, care la data când le avem ni se par teribile, sunt, de fapt, ridicole. Și, dacă vom ști să trecem cu credință peste ele, vom spune peste zeci de mii de ani: "Cât de bun este Domnul ! Cât de mare este dărnicia Lui, dacă pentru că am trecut cu bine necazuri atât de mici mi-a dat atâta bucurie și așa răsplată !".
deci sa inteleg ca dumneavoastra ati accepta cu fruntea senina napastuirile soartei si daca Doamne fereste, vi s-ar naste un copil bolnav, nu va-ti revolta ci ati incepe sa va intrebati ce pacate capitale ati comis? haideti va rog sa nu vorbim la modul ideal si umil, ci cu argumente concrete si la obiect. Dumnezeu ne-a dat pana la urma ratiune ca sa o folosim si nu ca sa acceptam totul fara sa ne intrebam macar.
Reply With Quote